#LIDFlash | Impactul Fake News asupra Gândirii Critice și Necesitatea Educației Media

LIDFlash| Corina Zaporojan | expertă asociată LID Moldova

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Educația mass-media și dezvoltarea gândirii critice sunt cruciale pentru navigarea eficientă în toate platformele online, atât de diversificate în zilele noastre. Aceasta se referă la procesul de învățare, cum să analizăm și să interpretăm diversele forme de comunicare în masă.

Educația mass-media îi învață pe cetățeni să recunoască adevărul de minciună și manipularea în conținuturile media. Aceasta include înțelegerea modului în care alegerea cuvintelor, imaginilor și a unghiurilor de abordare influențează percepția noastră. De exemplu, comparând modul în care diferite surse de știri raportează același eveniment, putem învăța să identificăm cât de obiective sau părtinitoare sunt acestea.

Scopul de bază este formarea opiniei publice și a normelor sociale. De exemplu, campaniile publicitare și programele de radio sau televiziune pot influența atitudinile și comportamentele. Înțelegând aceste influențe, oamenii pot dezvolta o perspectivă mai critică asupra mesajelor primite. Oamenii pot înțelege cum sunt promovate anumite comportamente și atitudini și pot recunoaște influența subtilă a mass-media asupra propriilor valori și decizii.

Un aspect crucial al educației mass-media este alfabetizarea media. Aceasta nu se referă doar la capacitatea de a citi și de a scrie, ci și la abilitatea de a interpreta și de a înțelege diversele forme de comunicare în mass-media. Prin învățarea limbajului media, oamenii devin mai echipați să recunoască modul în care sunt prezentate știrile, să înțeleagă tehnicile de editare și să aprecieze complexitatea procesului de creație media. Acest nivel de înțelegere permite o analiză mai profundă și mai critică a conținutului media.

Aceasta implică învățarea cum să citim și să interpretăm diferitele moduri de prezentare a informațiilor în mass-media, de la știri la reclame și filme. Înțelegând tehnicile folosite pentru a transmite mesaje, cum ar fi unghiurile camerei, montajul sau retorica, putem deveni mai critici și mai puțin susceptibili de manipulare.

Acest proces stimulează întrebările, analiza și evaluarea credibilității sursei și a conținutului informațiilor. Învățăm să căutăm dovezi, să comparăm surse și să recunoaștem posibilele erori sau omisiuni.

Luând în considerare impactul campaniilor de comunicare și conștientizare asupra cetățenilor sau al publicității pe comportamentul consumatorilor, vedem clar cum media poate influența percepțiile și acțiunile. Studiile arată că atunci când oamenii sunt educați despre tehnicile și intențiile din spatele acestor campanii, ei devin mai critici și mai puțin susceptibili de a fi influențați negativ. De asemenea, programele educaționale care se concentrează pe alfabetizarea media în școli au demonstrat o îmbunătățire semnificativă a abilităților de gândire critică ale elevilor.

O societate care valorizează și promovează gândirea critică va fi mai rezistentă la dezinformare și manipulare. Pe măsură ce tehnologia și media evoluează, importanța unei astfel de educații va crește, pregătindu-ne să facem față provocărilor viitoare.Educația mass-media nu este doar o componentă esențială a educației formale, ci și un element vital în dezvoltarea personală continuă. Ea echipează indivizii cu abilitățile necesare pentru a evalua critic informațiile, promovează o gândire independentă și încurajează responsabilitatea în consumul de media. Într-o lume în care suntem bombardați zilnic cu informații de toate felurile, abilitatea de a gândi critic nu este doar utilă, ci absolut necesară pentru a ne păstra integritatea intelectuală și pentru a contribui la o societate mai informată și mai conștientă.

Impactul fake news asupra gândirii critice și necesitatea educației media

text de Corina Zaporojan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Știrile false sau fake news, reprezintă un fenomen care, deși nu este nou, a căpătat o amploare semnificativă în ultimii ani, în special în contextul creșterii accesului la internet și al popularității rețelelor sociale. Acestea sunt informații intenționat eronate sau neadevărate, răspândite în mass media sau pe platformele online, cu scopuri variate, inclusiv influențarea opiniilor, promovarea agendelor politice sau obținerea de trafic și per consecință de câștiguri financiare.

Originea știrilor false nu este un concept modern, or ele au existat încă din antichitate. De exemplu, Ramses cel Mare din Egiptul antic a răspândit informații false despre bătălia de la Kadesh pentru a-și promova imaginea de lider victorios.

În era digitală, relevanța știrilor false a crescut odată cu evoluția tehnologiei. Factorii determinanți au fost veniturile din publicitatea online, polarizarea politică și faima platformelor sociale precum Facebook, Tik Tok, Instagram au contribuit la răspândirea acestor știri, care concurează adesea cu informațiile adevărate.

Fără o reglementare clară, fake news este interpretat drept o ştire complet falsă sau cu pasaje incomplete, respectiv parţial adevărate, lansată în scopul formării unor opinii eronate de către cei care o accesează.[1]

Deși noțiunile de „fake news” și „știri false” sunt folosite deseori ca sinonime în limbajul curent, conform unor opinii acestea se diferențiază esențial prin – intenția din spatele lor: narațiunile de tip fake news sunt puse în circulație de către un stat sau o organizație cu scopul de a crea confuzie și de a genera tensiuni sociale, în timp ce știrile false nu au la origine o ideologie ori strategia unui stat și în unele cazuri nu au nici intenție de manipulare.[2]

Știrile false pot lua diverse forme, de la blogging, reţele de socializare, videosharing sau vlogging până la parodii și jurnalism neglijent. Unele sunt create doar pentru amuzament, în timp ce altele au scopuri mai sinistre, precum manipularea opiniei publice sau denigrarea anumitor persoane sau instituții. Pe rețelele de socializare, aceste știri false pot deveni virale, atrăgând atenția și generând reacții puternice din partea publicului.

Știrile false pot influența modul în care alegătorii percep candidații și chestiunile politice, ducând la decizii de vot bazate pe informații incorecte sau înșelătoare. Răspândirea informațiilor false despre fraude electorale sau alte nereguli poate diminua încrederea în integritatea alegerilor. Atenția alegătorilor poate fi distrasă de la problemele semnificative și discuțiile productive prin concentrarea pe scandaluri false sau exagerate. Informațiile false pot determina candidații și partidele să răspundă la probleme inexistente sau exagerate, deviindu-se de la problemele reale.

Știrile false despre evenimente catastrofale sau pericole iminente pot genera panică și frică în rândul oamenilor. Aceste informații inexacte pot duce la luarea unor decizii nepotrivite sau la o stare de neliniște și anxietate în societate. Când oamenii sunt expuși la informații false sau la exagerări despre un conflict sau o situație periculoasă, aceștia pot simți un nivel crescut de nesiguranță și teamă pentru siguranța lor și a familiilor lor. În acest sens putem analiza efectul acestora în raport de conflictul ruso-ucrainean. Astfel, știrile false care exagerează amenințările sau care prezintă informații distorsionate despre apropierea războiului ruso-ucrainean, poate determina panică și neliniște în rândul cetățenilor Republicii Moldova. Acest lucru poate duce la decizii de a părăsi țara în căutarea unui loc considerat mai sigur sau mai puțin expus la pericole.

Este important să se verifice întotdeauna sursele informațiilor și să se confirme autenticitatea și acuratețea informațiilor, mai ales în situații de criză sau conflict. Dezinformarea și știrile false pot avea consecințe grave asupra indivizilor și comunităților.

Un impact deosebit, știrile false în au în domeniul sănătății. În acest sens, putem analiza știrile false în legătură cu pandemia COVID-19 și vaccinarea care au creat bariere și grupări in rândurile tuturor categoriilor sociale, afectând încrederea în informațiile corecte și luarea deciziilor bazate pe știință. Multe informații incorecte sau chiar periculoase despre modul în care se transmite virusul, tratamente ineficiente sau despre efectele vaccinurilor au fost răspândite fapt care a determinat un cumul de consecințe precum rata scăzută de vaccinare, scăderea încrederii în instituțiile medicale și medici. Este de asemenea crucial să fim conștienți de propriile noastre prejudecăți și să nu distribuim informații neverificate.

Efectele negative ale știrilor false sunt atât directe cât și indirecte, or persoanele care nu practică gândirea critică pot deveni, fără să vrea, surse de răspândire a dezinformării.

Pentru a combate acest fenomen, este important să dezvoltăm abilități de gândire critică și să fim atenți la sursele de informații.

Verificarea surselor, autorilor și a conținutului, precum și a datelor știrilor poate ajuta la identificarea și evitarea informațiilor false. Când oamenii sunt expuși la informații false, capacitatea lor de a lua decizii bine informate și raționale este afectată.

Educația media constituie cea mai eficientă și potrivită abordare în combaterea fenomenului fake news și are ca obiective atât dezvoltarea gândirii critice, cât și participarea activa, adică dezvoltarea competențelor practice.

Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația printr-un cumul. Diverse mijloacele de educație în media pot combate efectele știrilor false și dezvolta gândirea critică. Gândirea critică nu trebuie confundată cu exprimarea unor pretenții sau nemulțumiri, din contra aceasta promovează gândirea interactivă, prin utilizarea cunoștințelor, abilităților și deprinderilor unor diferite variante și soluții, evitându-se mentalitatea unicului răspuns corect.

Cursurile de alfabetizare mediatică sunt un element esențiale în acest sens. Alfabetizarea media reprezintă capacitatea de a accesa, analiza, evalua și crea conținut în diverse forme media. Programe educaționale care învață oamenii să analizeze și să evalueze critic conținutul media sunt indispensabile îndeosebi în mediul rural.

Cetățenii trebuie să cunoască procesele prin care informațiile sunt produse și distribuite.

Trebuie organizate conferințe, evenimente, seminarii și lecții deschise în școli, universități sau organizații non-guvernamentale care să se concentreze pe înțelegerea conceptelor și efectelor mass-media în general.

Deși conceptul de educație media în Republica Moldova pare a fi unul greu de implementat, ne exprimăm convingerea că există numeroase instrumente de care putem dispune în acest sens și deja avem chiar acțiuni concrete realizate de către instituțiile statului în colaborare cu organizații precum USAID Moldova, Internews în Moldova.

Încă în 2017, Ministerul Educației a aprobat cursul opțional „Educație pentru Media”, iar începând cu 2019 acest curs este predat în toate cele 3 cicluri de educație școlară.  Introducerea cursului de educație pentru media este un prim pas important pentru a educa elevii despre gândirea critică și mass-media. Dar întrucât abilitățile și competențele digitale, pe zi ce trece devin o prioritate din ce în ce mai mare, ne exprimăm convingerea că acest curs ar trebui să devină deja unul obligatoriu, cu un curriculum revizuit și adaptat necesităților societății noastre. Totodată, considerăm necesar să fie aprobate programe de formare pentru profesori. Pregătirea cadrelor didactice pentru a preda eficient și practic în colaborare cu specialiști în domeniu jurnalismului și tehnologiilor informaționale va avea un impact pozitiv semnificativ .

Colaborările nu trebuie să se rezume doar la mediul școlar, acesta trebuie extins și la instituțiile educaționale superioare. Se pot realiza ateliere, cursuri și lecții publice despre media și jurnalism, utilizarea tehnologiei și a platformelor online, aplicații și tutoriale video.

Un grup de deputați ai Parlamentului Republicii Moldova au înregistrat proiectul unei hotărâri pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia. Proiectele au fost elaborate în cadrul unui grup de lucru cu participarea experților Asociației Presei Independente (API), ai Asociației Presei Electronice (APEL), dar și a reprezentanților unor instituții publice și autorități naționale.[3]

Fake news erodează gândirea critică și afectează profund capacitatea individului de a evalua informațiile cu obiectivitate și discernământ. Astfel, într-o lume inundată de informații, este esențial ca oamenii să dezvolte abilități solide de evaluare și interpretare a informațiilor, iar acest lucru devine posibil numai printr-o educația media adecvată.

Cercetările arată că unei știri adevărate îi trebuie de până la 6 ori mai mult timp decât unei știri false ca să atingă același număr de persoane, iar cât privește distribuirea știrile false au cu până la 70% mai mari șanse să se distribuie decât știrile adevărate.[4]

De aceea este atât de important să realizăm că educația media oferă un instrumentar vital pentru a înțelege și a naviga în mediul informațional complex de astăzi. În același timp, implicarea statului și a instituțiilor statale este crucială pentru a asigura o educație media eficientă și accesibilă pentru toți cetățenii. Statul are resursele și capacitatea de a implementa politici și programe educaționale care să promoveze alfabetizarea mediatică în școli, în cadrul comunităților și chiar prin intermediul mediilor de comunicare deținute sau reglementate de stat.

Instituțiile statale pot juca un rol important în reglementarea și promovarea transparenței în mediul digital, impunând standarde mai stricte pentru platformele online și promovând practici de jurnalism etic. De asemenea, ele pot susține inițiativele educaționale, finanțând programe de formare a cadrelor didactice și oferind resurse necesare pentru a consolida abilitățile media ale cetățenilor.

Astfel, combaterea impactului negativ al știrilor false necesită un efort colectiv și continuu de educare și conștientizare. Prin promovarea educației media în școli, la locul de muncă și în cadrul unor comunități, putem să cultivăm cetățeni critici, capabili să distingă între informație veridică și manipulare, construind astfel o societate și un stat de drept mai rezistent la dezinformare și mai orientat spre raționament obiectiv.


[1] https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/awareness-fake-news.pdf

[2] https://www.veridica.ro/stiri-false

[3] https://www.api.md/ro/programul-national-de-dezvoltare-a-mass-mediei-pentru-anii-2023-2026-inregistrat-in-parlament/

[4] https://www.science.org/doi/10.1126/science.aap9559

Sursa foto: unsplash.com

LID Flash analiza narațiunilor dezinformatoare bazate pe știri false

LIDFLASH | Dan NICU | expert asociat LID Moldova [22.12.2023]

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Narațiune falsă: PAS a pierdut alegerile locale din 2023

După publicarea rezultatelor preliminare ale alegerilor locale din 5 și 19 noiembrie 2023, care au avut loc pe 5 noiembrie (cu un al doilea tur pe 19 noiembrie), anumite canale de Telegram și site-uri au publicat știri care transmiteau mesajul că PAS a pierdut alegerile, încercând să creeze astfel, o narațiune falsă în scop dezinformator. 

Material analizat: „Moldova se teme de război – partidul pro-european al Maiei Sandu a pierdut lamentabil alegerile locale.” Articolul a apărut pe 20 noiembrie pe canalul de telegram atribuit unui cunoscut analist militar și propagandist rus de origine ucraineană Yuri Podolyaka și a fost republicat de mai multe canale de Telegram din Republica Moldova, printre care cel al deputatului PSRM Bogdan Țîrdea.

Conținut informativ: 

Știrea analizată face câteva afirmații principale:

  • PAS a pierdut categoric alegerile locale.
  • PSRM a luat sub control exclusiv 17 din 32 de „organe locale ale puterii” și 11 din 18 orașe.
  • PAS nu poate crea majorități pe cont propriu în niciun consiliu local.

Tehnica de dezinformare este utilizarea știrilor false cu mesaj similar/identic, componente ale unei narațiuni. 

De ce este falsă narațiunea? Vom analiza afirmațiile materialului în cauză, luându-le rând pe rând pentru a le stabili veridicitatea și a verifica în ce măsură putem vorbi despre o știre falsă.

În primul rând, dacă ne referim la alegația că PAS ar fi pierdut „categoric” sau „lamentabil” alegerile locale, e necesar să examinăm faptele. Iar faptele arată că PAS a obținut cel mai mare număr de voturi acordate în cadrul acestor alegeri. Rezultatele alegerilor demonstrează că partidul de guvernare a obținut 3189 sau 31,91% din mandatele de consilieri de nivel I (comune, orașe, municipii cu excepția Chișinăului și Bălțiului), 357 sau 32,87% din mandatele de consilieri de nivel II (raioane + municipiile Chișinău și Bălți) și 291 sau 32,51% din mandatele de primari (sau 310, adică 34,63% dacă luăm în calcul cei 19 primari aleși independenți dar membri ai echipei PAS). Niciun alt partid/candidat nu a obținut mai multe mandate de primari și consilieri la nivel național. Pe locul doi se plasează PSRM, acest partid obținând 22,84% din mandatele de consilieri de nivel I, 23,57% din mandatele de consilieri de nivel II, și 16,09% din mandatele de primari.

În cifre absolute, din cele 11974 de funcții publice supuse scrutinului, PAS și-a propulsat în funcții 3837 candidați (32,04%), sau 3856 (32,2%) cu primarii aleși ca independenți dar membri ai echipei partidului. În cazul partidului plasat pe locul 2, PSRM, cifrele arată astfel: 2682 de reprezentanți în funcțiile de primari și consilieri de ambele nivele (22,39%). Mai trebuie spus și că în 19 din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova, PAS a luat locul întâi după numărul de voturi acordate listei partidului la consiliile raionale.

Datele expuse demonstrează că PAS, partidul plasat pe locul unu ca reprezentare, l-a devansat pe cel aflat pe poziția secundă, PSRM, cu 1174 de mandate obținute, sau cu 9,81%. Or, în orice scrutin, fie parlamentar sau local, partidul care obține cele mai multe voturi și cea mai extinsă reprezentare în situația post electorală este considerat câștigător al alegerilor. Prin urmare, PAS este câștigător al alegerilor locale. Cifrele arată asta. 

Desigur, există nuanțe importante care trebuie luate în calcul. Este adevărat că PAS nu a acumulat majorități absolute (peste 50%) în niciunul dintre raioane, și este la fel de adevărat că nu a reușit să-și impună candidatul la funcția de primar în niciunul din cele 11 orașe cu statut de municipiu, inclusiv în municipiul Chișinău. Prin urmare nu putem discuta despre o victorie covârșitoare a partidului de guvernământ. Însă analiștii care, comparând rezultatele PAS la alegerile parlamentare din 2021 cu cele din prezent, trag concluzia că acest partid a pierdut alegerile, preferă să evite realizarea unei comparații cu alegerile locale din 2019, când Blocul ACUM, din care făcea parte și PAS, a luat puțin peste 20% din mandatele de toate nivelurile. Dacă scoatem din calcul reprezentanții din 2019 ai Partidului Demnitate și Adevăr, putem spune că în comparație cu precedentele rezultate de la alegerile locale, PAS aproape că și-a dublat cota de control a mandatelor de aleși locali. Și cu toate că nu a reușit să obțină majorități de peste 50% în vreun consiliu raional, se pot realiza coaliții cu reprezentanții altor forțe politice pro-europene, ceea ce deja se și întâmplă. În cel puțin 16 raioane, adică jumătate, PAS are șanse însemnate să participe la exercitarea puterii locale de nivel raional în calitate de vioară întâi, ca forță politică deținătoare a majorității relative în consiliile raionale. 

Ierarhizarea mandatelor de primari în funcție de mărimea și importanța localității are sens, și emiterea judecăților legate de victoria sau eșecul unei forțe politice la nivel național în funcție de controlarea acestor localități este justificată, însă doar până la un punct. Or, când ai, pe de o parte, un anumit număr de orașe cu primării controlate de reprezentanții opoziției (peste 20 din 35), iar pe de altă parte peste 300 de localități, fie și rurale, din peste 800, controlate de reprezentanți ai partidului puterii/afiliați acestuia, nu poți vorbi despre un „eșec total și lamentabil” al partidului puterii. Coroborând aceste rezultate cu cele din consiliile raionale, obținem un tablou în care PAS nu deține o majoritate covârșitoare a reprezentanților administrațiilor publice locale în funcție de afilierea lor politică, însă este oricum partidul cel mai bine reprezentat la nivel național.

Cazul municipiului Chișinău este diferit, candidatul PAS Lilian Carp a pierdut la diferență mare de scor în fața lui Ion Ceban, însă la votul politic pentru consiliul municipal, partidul lui Ceban, Mișcarea Alternativa Națională a devansat PAS cu doar 0.22% (33,10% pentru MAN versus 32,88% pentru PAS, sau 85162 vs 84614 voturi, diferență de 548), ambele forțe obținând câte 20 de mandate de consilieri din 51, adică 39,21%. Prin urmare, cu toate că tehnic vorbind MAN a învins PAS în municipiul Chișinău, diferența minimă de scor a adus cele două partide la egalitate în consiliul municipal, astfel putem spune că acestea, de fapt, mai curând și-au împărțit victoria la votul politic. 

Examinând în ansamblul său materialul analizat, este important să observăm că acesta îmbină falsuri depline (PSRM nu controlează 17 din 32 de raioane în urma acestor alegeri), inexactități (consiliile raionale sunt numite „consilii locale”), și informații reale (rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020 și parlamentare din 2021) pentru a face materialul credibil și a transmite mesajul subliminal – populația Republicii Moldova respinge guvernarea PAS și își dorește să fie alături de Rusia, care servește interesele Moscovei. Or, în condițiile unui vot cumulat în favoarea partidelor pro-ruse de 30-35% la ultimele scrutine electorale, inclusiv la cel local din 2023, această aserțiune este falsă. Astfel, putem concluziona că materialul analizat poartă semnele distinctive ale prezenței unui mesaj dezinformator, care ia forma unei știri false cu conținut pretins analitic.  

Gândirea critică, instrument de minimizare a impactului știrilor false

text de Dan Nicu

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Libertatea presei este unul dintre principiile care stau la baza tuturor democrațiilor contemporane. De aceea, ea este prevăzută în constituțiile și cadrul normativ al tuturor țărilor democratice. Însă în era generalizării schimburilor de informații în mediul online și al proliferării rețelelor de socializare care produc schimbări substanțiale în activitatea instituțiilor de media, actori statali sau non-statali rău-intenționați dobândesc tot mai multe instrumente pentru punerea la punct a unor operațiuni de influențare în masă a opiniei publice în direcția dorită de aceștia, cu potențiale intenții de a destabiliza state și chiar regiuni întregi. Instrumentul specific de organizare și alterare a mesajelor și narațiunilor prin care se realizează aceste operațiuni, propaganda, nu este unul nou și a fost descris în detalii pe parcursul secolului XX, fiindu-i dedicate multe studii și cercetări. Însă mecanismul prin care mesajele propagandistice tipic dezinformatoare[1] ajung să fie diseminate într-o perioadă scurtă de timp către părți largi ale publicului, să fie crezute și să ajungă parte din viziunea grupurilor-țintă asupra lumii s-a schimbat în prezent. Este vorba despre știrile false, un subiect al cărui actualitate este în continuă creștere, mai ales în regiunea Europei Centrale și de Est după etapele de agresiune rusă împotriva Ucrainei din 2014 și 2022. În cele ce urmează, vom examina pe scurt fenomenul știrilor false și vom oferi o perspectivă asupra căilor de a minimiza efectul acestora.

Știrile false și efectul camerei de rezonanță comunicațională

Folosirea procedeului bending the truth (distorsionarea, manipularea adevărului) pentru câștig politic nu este o practică nouă. Istoria utilizării sale merge înapoi în timp în antichitate, asemănările sale cu propaganda contemporană neputând fi neglijate. Împăratul roman Octavian a folosit o campanie eficientă de dezinformare pentru a-și asigura victoria asupra lui Marcus Antonius în ultimul război al Republicii Romane. El și-a schimbat numele în „Augustus”, asigurându-și un „rebranding” al său ca moștenitor al lui Caius Iulius Caesar și deținător al grației divine, o practică care a fost continuată de toți ceilalți împărați romani.

Un material tipic de știri false răspândește în mod deliberat dezinformarea și poate servi pe post de „pixel” într-o imagine generalizată a propagandei (tipic maligne) ca instrument de destabilizare. Apare de obicei în spațiul cibernetic, folosind instrumente pentru a crea bloguri/site-uri (WordPress) și rețele sociale (Facebook, Twitter). Asemănările cu propaganda distorsionează adevărul, adesea pentru dezechilibrarea emoțională a grupului-țintă și manipularea opiniilor și, în cele din urmă, acțiunile în direcția dorită. Răspândirea știrilor false este o practică care imită cadrul de știri și creează un conținut care este, de regulă, spectaculos, cu scopul de a atrage vizualizări și de a stârni comentarii. Se folosesc titluri care conțin exagerări și detalii senzaționale, sursele fiind fie lipsite de credibilitate, fie inexistente. Sunt urmărite două obiective care pot exista independent unul de celălalt: câștig financiar și răspândirea de informații false. Chiar dacă știrile false sunt create exclusiv cu scopul de a câștiga bani atrăgând utilizatori pe domenii virtuale, ele oricum răspândesc informații false și, prin urmare, dezinformează în masă.

Apariția știrilor false în accepțiunea lor din ziua de astăzi a fost posibilă doar odată cu revoluția din mass-media socială în jurul anului 2007. Apariția rețelelor sociale (Facebook, Twitter și altele) a permis oamenilor să facă schimb de informații într-un ritm care până atunci era de neimaginat, în timp ce platforme precum WordPress au permis oricui să creeze cu ușurință un site dinamic și viabil. Astfel, costul de publicare a articolelor, pe WordPress sau alte platforme gratuite similare, și partajarea lor pe rețelele sociale a scăzut la aproape zero, iar posibilitatea de a câștiga bani din postarea de publicitate, distribuirea și atragerea utilizatorilor pentru a ridica numărul accesărilor („Clickbait”) a devenit tentantă.

Indiferent dacă știrile false sunt difuzate cu scopul de a câștiga bani sau de a disemina informații false, ambele reușesc să creeze fracturi în realitatea socială și să genereze „reziduuri informaționale” care, deși nu pot convinge, generează un zgomot de fond care împiedică circulația liberă a informațiilor veridice. Prin urmare, fluxul de informații aglomerat devine un câmp minat încărcat cu „bombe informaționale” în care scade continuu credibilitatea mass-mediei consacrate și bine-intenționate, care acționează conform regulilor jurnalistice standard și codului deontologic, obținând informații din mai multe surse și verificându-le.

Nu există încă foarte multe lucrări științifice care să descrie fenomenul știrilor false. Acest lucru se datorează faptului că fenomenul în forma lui contemporană este relativ nou, deoarece știrile false sunt legate de dezvoltarea rețelelor sociale. Mai ales după alegerile prezidențiale americane din 2012, Facebook a introdus noi instrumente pentru a-și ajuta utilizatorii să citească și să împărtășească știri într-un mod simplu și rapid, sperând că oamenii vor dobândi o perspectivă obiectivă asupra realității din jur. În mod ironic, inovațiile tehnologice ale Facebook și bunele intenții ale strategilor companiei au stimulat dezvoltarea știrilor false, cu un vârf de diseminare a știrilor false în jurul campaniei pentru alegerile prezidențiale americane din 2016. Ca atare, fenomenul a început să fie analizat în lucrări publicate în reviste științifice până la începutul anului 2017. Printre aceștia, „Scientific American” a publicat un articol științific în februarie 2017, intitulat „How to Stamp Out Fake News”. Autorul, David Pogue, oferă o perspectivă mai largă asupra acestui fenomen, prin câteva idei principale.[2]

„Papa Francisc șochează lumea, îl sprijină pe Donald Trump”, „Agent FBI suspectat a fi implicat în publicarea e-mailurilor lui Hillary Clinton găsit mort, aparent s-a sinucis”, sunt doar câteva dintre titlurile știrilor false care au apărut în timpul campaniei electorale prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Aceste titluri nu au apărut în publicații de prestigiu, care controlează surse, și au fost cel mai probabil scrise de tineri din Macedonia. Știrile false au servit drept momeală pentru utilizatorii naivi pentru a-i atrage pe site-urile de știri false, unde adolescenții câștigau bani prin vânzarea de publicitate online. Comparând primele 20 de știri false și primele 20 de știri adevărate, cele false au obținut mult mai multe opinii și, prin urmare, este posibil ca aceste știri false să fi afectat rezultatul alegerilor. Amintim că 44 % din populația matură a SUA citește știri pe Facebook, locul preferat al știrilor false.

Autorul pune o întrebare simplă: „Nu putem pur și simplu să le cerem celor de pe Facebook și Twitter să blocheze știrile false?” Și răspunsul pe care îl dă se bazează pe aspectul filosofic al întrebării. Cei responsabili de Facebook cred că identificarea adevărului este un proces mult mai complex și mai complicat decât se credea de obicei. Mulți utilizatori ar denunța știrile adevărate ca fiind false doar pentru că nu sunt de acord cu ele și invers, alți utilizatori ar considera că o știre falsă este adevărul, deoarece s-ar potrivi într-o teorie a conspirației în care acești oameni cred sau, pur și simplu, cred că mesajul știrii este adevărat.[3]

David Pogue consideră că problema este mai gravă: „Pe rețelele de socializare, decideți singuri pe cine urmăriți, ale cui postări citiți. Pe Facebook aceștia sunt prietenii tăi, pe Twitter – oamenii pe care alegi să îi urmărești. În ambele cazuri, urmăriți oameni cu opinii precum cele pe care le aveți deja. Cu alte cuvinte, nu alegeți ce vreți să citiți, ci alegeți doar ce perspectivă a lucrurilor să vedeți. Construiți o „echo chamber”  în jurul vostru, iar realitatea se distorsionează. Considerăm că știrile false sunt strâns legate de fenomenul menționat anterior – camera de rezonanță comunicațională. Credem că acestea au creat contextul potrivit pentru știrile false să dezvolte forța necesară pentru a pătrunde în mediul online și pentru a-l corupe, din punctul de vedere al transmiterii informațiilor.”

Efectul camerei de rezonanță comunicațională „echo chamber”, care este de obicei numită „bulă” (ca în grupul de persoane cu care o persoană comunică de obicei pe social media) a fost studiat temeinic timp de cinci ani, începând cu 2012, de către un grup de cercetători de la IMT School for Advanced Studies din orașul Lucca, Italia. Acești oameni de știință au ajuns la câteva concluzii care nu numai că arată cum are loc efectul camerei de rezonanță, ci explică și apariția unui context adecvat pentru ca fenomenul știrilor false să se dezvolte și să preia spațiul cibernetic:

  1. Mediul cibernetic a contribuit la crearea unui efect de „cameră de rezonanță”, în care dezinformarea prosperă și se perpetuează.
  2. Cercetarea a ajutat la descoperirea faptului ca utilizatorii retelelor sociale îmbrățișează informații false atâta timp cât le întăresc convingerile preexistente. Confruntându-se cu probleme globale complexe, reprezentanții tuturor categoriilor educaționale aleg să creadă explicații compacte, dar false, care identifică în mod clar și tangibil elementul vinovat pentru apariția problemei.
  3. Din păcate, încercările de a dezvălui credințele false par adesea doar să le întărească, iar oprirea răspândirii dezinformării este o problemă fără soluții simple.[4]

În concluzie, efectul camerei de rezonanță a condus la instalarea unui comportament consumerist în rândul utilizatorilor rețelelor sociale, ceea ce implică selectarea produselor informaționale în funcție de propriile predilecție și convingeri, elementul de veridicitate (primordial în cazul știrilor) devenind inutil. Această schimbare a preferințelor consumatorilor a făcut loc dezvoltării rapide a fenomenului știrilor false.

Aspecte legale ale contracarării știrilor false în Republica Moldova

      În premieră, în legislația Republicii Moldova sunt definite știrile false, chiar dacă indirect. Cu toate că procesul se află abia la început, în legislație a fost introdus deja conceptul de acțiuni de manipulare a informațiilor, iar scrierea și răspândirea știrilor false este una din aceste acțiuni.

       În legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării este prevăzută următoarea definiție, apropiată conceptual și semantic de știrile false (fake news):

acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine – eforturi intenționate și coordonate ale entităților străine, cum ar fi guverne, agenții ale acestora sau actori nonstatali, de a manipula sau influența opinia publică, informațiile sau narațiunile într-o altă țară în scopul atingerii propriilor lor obiective strategice, politice sau ideologice și care sunt de natură să cauzeze prejudicii securității și intereselor naționale definite prin acte normative (art.4).[5]

În același timp, proiectul Strategiei securității naționale aflat în proces de adoptare prevede, la punctul 19.1, următoarea amenințare la adresa securității Republicii Moldova: „Operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/sau dezintegrării statului.”.[6] Observăm că această definiție include sintagma „operațiune de tip hibrid în domeniul informațional”, iar componentele acesteia sunt, printre altele, știrile false, folosite ca instrument de dezinformare în masă prin replicare și diseminare pe rețelele de socializare online. Evident că nu doar actorul statal nominalizat în pasajul citat este capabil de operațiuni de influențare malignă prin intermediul știrilor false, însă în cazul Republicii Moldova autoritățile se concentrează pe sursa inspiratoare și motivatoare a respectivelor acțiuni de destabilizare prin folosirea mediului informațional cea mai apropiată de noi, care ne vizează în mod direct și care ne-a transformat țara, în ultimii ani, într-o țintă a războiului ei hibrid în care destabilizarea informațională este doar unul dintre procedee.

Este de așteptat ca procesul de conceptualizare legală a combaterii fenomenului știrilor false să avanseze, eventual cu includerea în cadrul normativ inclusiv a unor sancțiuni pentru propagarea activă și țintită a știrilor false cu scop de dezinformare în masă. O asemenea evoluție ar fi de natură să contribuie la consolidarea securității naționale și a siguranței cetățeanului în fața

Gândirea critică și utilitatea ei pentru combaterea știrilor false

Cunoscutul ONG educațional Politeia (România) oferă următoarea definiție conceptului de gândire critică”: „Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația. Sub umbrela gândirii critice intră următoarele capacități:

  • de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente proprii,
  • de a detecta greșeli de raționament în argumente și prezentări,
  • de a rezolva probleme cu grad sporit de dificultate,
  • de a înțelege relevanța și importanța unor idei,
  • de a identifica contextul și implicațiile unui argument sau ale unei idei,
  • de a identifica, construi și înțelege justificările din spatele unor opinii, argumente sau credințe
  • de a construi argumente și idei noi pe baza celor acumulate până la momentul actual
  • de a distinge între fapte, opinii și judecăți de valoare.”[7]

Definiția oferită de către Fundația pentru Gândire Critică (SUA) este asemănătoare cu precedenta, însă mai sintetică și cuprinzătoare. Astfel, gândirea critică este „procesul disciplinat din punct de vedere intelectual de conceptualizare, aplicare, analizare, sintetizare și/sau evaluare activă și abilă a informației colectate sau generate prin observare, experimentare, reflecție, gândire sau comunicare ca ghid către credință și acțiune. În forma ei exemplară, se bazează pe valori intelectuale universale (…): claritate, acuratețe, precizie, consistență, relevanță, dovezi solide, bună motivație, profunzime, larghețe și echitate.”[8]

            Prin urmare, gândirea critică este un procedeu care presupune ca receptorul știrii potențial false (a oricărei știri, de fapt) să își pună sieși întrebarea dacă i se pare credibil conținutul ei, în funcție de elemente specifice ale mesajului. Aspectele sensibile care trebuie avute în vedere sunt: prezența dovezilor factologice, nu doar a afirmațiilor, prezența unor opinii avizate din partea specialiștilor în domeniu – de regulă ar trebui să exise și minim o a doua opinie luată vizavi de subiectul expus, limbaj și formulări echilibrate, ton relativ neutru, fără persistența unor judecăți de valoare neargumentate. Dacă receptorul știrii, adică persoana care o citește, are îndoieli, în urma acestui proces preliminar de analiză, în legătură cu veridicitatea știrii, trebuie să procedeze la deconstruirea mesajului acesteia și analizarea sub aspectul corespunderii cu realitatea a elementelor de bază ale mesajului. Procesul de investigare prin care se realizează verificarea se numește factchecking (verificarea faptelor) și se află printre domeniile de activitate a multor organizații non-guvernamentale, dar este, de asemenea, parte din efortul instituțiilor unor entități statale și supra-statale precum, de exemplu, Uniunea Europeană, de a-și construi comunicarea strategică pe direcția contracarării știrilor false. Astfel, Serviciul European de Acțiune Externă (instituția care exercită funcțiile unui minister de afaceri externe al UE) a înființat grupul operativ East Stratcom – o echipă de experți în comunicare, jurnalism, științe sociale și studii ruse care monitorizează comunicarea autorităților și presei din Rusia pentru a detecta, expune și contracara știrile false care compun narațiunile de dezinformare promovate de Kremlin pentru destabilizarea statelor-țintă, printre care se numără și Republica Moldova.[9] East Stratcom elaborează periodic buletine și materiale analitice care pot fi accesate gratuit în diferite limbi și care contribuie semnificativ la sporirea rezilienței cetățenilor statelor europene în fața războiului hibrid al Federației Ruse împotriva lumii occidentale în care dezinformarea militarizată este un instrument semnificativ.

            Din păcate, după cum am mai menționat în acest material, oprirea răspândirii dezinformării, care are ca vehicul principal știrile false, este o problemă fără soluții simple. Ea nu poate fi abordată decât incremental, treptat, prin promovarea aplicării metodelor și procedeelor gândirii critice la consumul de informații procesate în mediul online (dar și offline, din presa tradițională, care adesea își formează conținutul informativ tot din surse din spațiul cibernetic). Generalizarea utilizării gândirii critice în analiza materialelor de presă nu se poate realiza decât prin campanii de alfabetizare media (media literacy) la diferite nivele, dar în principal în sistemele de educație formală și informală. De aceea, este esențială comunicarea și cooperarea strânsă între instituțiile publice (Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Audiovizualului și altele) și organizațiile non-guvernamentale cu activități în domeniul media literacy. Doar o populație educată și conștientă va fi în stare să se apere la nivel individual de efectul malign al știrilor false, minimizând efectul acestora la nivel societal.


[1] Aceste mesaje conțin unele părți veridice, altele false și multe interpretări tendențioase făcute să pară convingătoare prin diferite procedee de rupere a firului logic – confundarea cauzelor cu efectele și invers, crearea de corelații false cărora li se atribuie semnificații inexistente, etc.

[2] David Pogue. How to Stamp Out Fake News. In: Scientific American. Feb/2017, Vol. 316, Issue 2, p24.

[3] Ibidem.

[4] Quattrociocchi, Walter. Inside the Echo Chamber. In: Scientific American. Apr 2017, Vol. 316 Issue 4, p 60-63.

[5] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138661&lang=ro

[6] https://presedinte.md/app/webroot/uploaded/Proiect%20SSN_2023.pdf

[7] https://politeia.ro/gandirea-critica/

[8] https://www.criticalthinking.org/pages/defining-critical-thinking/766

[9] https://euvsdisinfo.eu/ro/about-ro/

Reflecții asupra #BEFREE FEST 2023 – O Celebrare a Libertății și Responsabilității Artistice

Stimată comunitate a Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”,

Suntem încântați să împărtășim momentele deosebite și realizările festivalului recent încheiat, #BEFREE FEST 2023 – Festivalul Internațional al Artelor Contemporane. Desfășurat la Teatrul Fără Nume din Chișinău în perioada 3-9 noiembrie, această ediție a marcat un moment semnificativ în eforturile noastre de a promova libertatea și responsabilitatea artistică, în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann.

BEFREE FEST nu este doar un festival, este un proiect de reflecție asupra libertății prin artă, cuprinzând producții de teatru, dans, muzică și film. Festivalul aspiră să susțină creativitatea în toate formele sale, depășind granițele și devenind un adevărat Festival Internațional al Artelor Contemporane. Înrădăcinat în ideea de eliberare atât pentru artiști, cât și pentru public, #BEFREE FEST își propune să servească drept centru de conexiune pentru culturi diverse, stiluri, viziuni, forme de artă, personalități și personaje.

Sub tema generală „Prin Noi Înșine”, această a 5-a ediție a festivalului a prezentat mesaje la fel de consistente, idei ingenioase și spectacole variate. Programul atent curatoriat a inclus producții captivante precum “CEI DOI” de Ianoș Petrașcu, “PATTERN” de Daniel Chirilă și “MAHAMAYA” de Ivan Vyrypaev.

Acest amalgam unic de teatru, dans, muzică și film oferit de festival a adus noi oportunități mediului cultural din Chișinău de a interacționa cu producții internaționale centrate pe ideile de Libertate și Responsabilitate. A fi liber, așa cum s-a subliniat în această ediție, înseamnă a fi responsabil pentru propria persoană, viață și situație economică și socială.

BEFREE FEST a reprezentat o platformă pentru explorarea unor noi viziuni artistice și forme de expresie scenică. Cu accentul pus pe abordarea unor subiecte dificile și influențarea peisajului cultural al țării, festivalul a avut ca scop introducerea de noi tendințe, imagini și formule artistice. Obiectivele cooperante de aducere în discuție a subiectelor incomode și influențare a vieții culturale au fost îndeplinite printr-o serie de evenimente pe parcursul unei săptămâni, fiecare zi având câte una sau două reprezentații și stimulând interacțiunea dintre artiști, spectatori și participanții la festival.

Audiența diversă a festivalului, care a cuprins toate generațiile, culturile, nivelurile sociale și domeniile profesionale, a demonstrat o deschidere sporită către documentare, spectacole de teatru fizic și discuții privind chestiuni sensibile ale societății. Studenți, persoane în vârstă, localnici, turiști și persoane din mediul rural au contribuit la o țesătură bogată de perspective prezente la #BEFREE FEST.

În încheiere, adresăm sincere mulțumiri tuturor celor care au susținut și au participat la festival, contribuind ca acesta să devină o experiență cu adevărat memorabilă. Împreună, continuăm să depunem eforturi pentru o lume care apreciază complexitatea și observă frumosul nu doar în lucrurile ordinare, ci și în lucrurile neordinare.

Mulțumim Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Clusterului EUNIC Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Ambasadei Austriei la Chișinău, Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, Ambasadei Republicii Slovace în Chișinau, OWH Studio, TVR Moldova, Companiei Teleradio Moldova, Jurnal FM, JurnalTV.md, Agora.md, Ea.md, diez, Youth.md. pentru parteneriatul valoros în realizarea #BEFREE FEST.

Vă mulțumim că faceți parte din călătoria #BEFREE FEST.

Cu considerație,

Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”

Champions of Change, Ediția 2023

Champions of Change, Ediția 2023

Concursul Champions of Change, Ediția 2023 este o inițiativă și o competiție dedicată celebrării și recunoașterii persoanelor excepționale din Republica Moldova, care au atins rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public sau au stabilit noi standarde în diverse domenii de activitate pe parcursul anului 2022, inclusiv persoane care au sprijinit refugiații ucraineni în cadrul societății civile, instituțiilor publice și jurnalism. Acest eveniment reprezintă un apel la transformare eficace și construirea unei comunități de schimbare în Moldova.

În concurs poate participa orice persoană cu cetățenia Republicii Moldova, majoră, care se înregistrează prin completarea și transmiterea formularului de participare. De asemenea, puteți nominaliza o altă persoană prin completarea formularului, cu mențiunea clară că este o nominalizare în favoarea unei terțe persoane. Etapa de înregistrare se desfășoară în intervalul 19 octombrie 2023 – 19 noiembrie  2023.

De asemenea, puteți nominaliza o altă persoană prin completarea formularului, cu mențiunea clară că este o nominalizare în favoarea unei terțe persoane. Fiecare participant nominalizat de altcineva, va fi contactat pentru confirmarea participării în concurs.

În prima etapă de jurizare se vor desemna 7 câștigători dintre toți cei înscriși în concurs conform următoarelor criterii:

# inițiativele sau proiectele candidatului au impact și continuitate în societate;
# creează, promovează standarde și așteptări ridicate în domeniul lor de activitate;
# integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
# este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
# persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

Toți campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz “Champion of Change” cu numele său inscripționat pe ea, iar cele mai bune inițiative vor fi premiate (sub formă de grant în valoare de 1000 de euro) din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru a sprijini vizibilitatea și promovarea inițiativelor campionilor.

Te încurajăm să urmărești pagina de Facebook a LID Moldova și pagina web a Fundației pentru mai multe detalii.

# etapa de înscriere: 19 octombrie – 19 noiembrie 2023

# etapa de jurizare: 19 noiembrie – 30 noiembrie 2023

# afișarea rezultatelor: decembrie 2023

# GALA de premiere: decembrie  2023

Regulament 2023!

Analiza Interacțiunii dintre Securitate și Drepturile Omului: Perspective din cadrul Școlii de Vară Anuale, Ediția a 3-a din İzmir

În perioada 17 septembrie – 21 septembrie 2023, în cadrul Școlii de Vară Anuale, Ediția a 3-a, în İzmir, Turcia, Președintele Fundației Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare ”LID Moldova”, Igor Ciurea, s-a alăturat colectivului internațional de experți, cercetători și apărători ai drepturilor omului pentru a explora conexiunea complexă dintre securitate și drepturile omului într-o lume în continuă schimbare.

Evenimentul, organizat de Academia Drepturilor Omului în colaborare cu Fundația Friedrich Naumann, și-a propus să abordeze provocările actuale generate de intersectarea securității cu drepturile omului, oferind o platformă pentru aprofundarea înțelegerii și pentru a promova colaborarea între participanți. Programul a inclus o varietate de activități, precum conferințe, ateliere interactive și paneluri de dezbateri.

În cadrul sesiunilor au fost discutate subiecte cruciale precum:

  • Studiile de Securitate la Intersecția cu Drepturile Omului;
  • Perspectivele Drepturilor Omului cu privire la Operațiunile de Securitate Interne;
  • Rolul UNHCR în Protejarea Drepturilor Omului și a Autonomiei Statului.

Unul dintre momentele de referință ale școlii de vară a fost participarea unor formatori și experți de renume din diverse domenii. Nume notabile au inclus pe Michaela Lissowsky de la FNF Human Rights Hub din Geneva, Beate Apelt de la FNF Türkiye, Elif Menderes de la FNF Türkiye & HRA, Olgun Akbulut de la Facultatea de Drept a Universității Kadir Has și Rick Lawson de la Facultatea de Drept Leiden. Acești experți au împărtășit idei și expertiză, îmbogățind discuțiile cu perspective consolidate. 

Programul a inclus, de asemenea, ateliere de lucru în grup, încurajând participarea activă și rezolvarea colaborativă a problemelor. Participanții au avut ocazia să examineze modul în care țările europene și cele non-europene, organizațiile internaționale și naționale și media abordează interfața dintre securitate și drepturile omului. Aceste discuții au facilitat o înțelegere mai comprehensivă a peisajului global și a diferitelor provocări și soluții pe care diverse regiuni și entități le aduc în dezbatere. 

Președintele Igor Ciurea, reprezentând Fundația LID Moldova, a avut un rol pivotal în contribuția la aceste discuții. Prezența sa și implicarea activă au subliniat angajamentul Moldovei și al societății civile de a aborda probleme globale complexe și de a promova principiile drepturilor omului și ale securității. 

Școala de Vară Anuală a Academiei Drepturilor Omului continuă să fie un far de speranță, facilitând dialog și colaborare între indivizi și organizații dedicate promovării atât a securității, cât și a drepturilor omului în peisajul global în continuă schimbare.

Anunț Privind Includerea Fundației LID Moldova în Lista Beneficiarilor Desemnării Procentuale

Dragi susținători,

Fundația Laboratorul de Inițiative pentru dezvoltare ”LID Moldova” informează că a fost aleasă de către Agenția Servicii Publice în Lista Beneficiarilor Desemnării Procentuale 2 %, pentru anul următor 2024, conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1286 din 30.11.2016, în temeiul pct. 10. Astfel, acest lucru reprezintă o recunoaștere a eforturilor noastre continue de a aduce schimbări pozitive în comunitatea noastră. Totodată, suntem onorați să fim recunoscuți pentru transparența și eficiența gestionării resurselor noastre, dar și pentru impactul pe care îl avem în comunitatea noastră și societatea în ansamblu.

Vă invităm să vă alăturați nouă în continuarea eforturilor noastre. Prin intermediul programului de Desemnare Procentuală, puteți contribui la dezvoltarea comunității noastre donând 2% din impozitul pe venitul dumneavoastră către Fundația LID Moldova. Această donație este esențială pentru proiectele noastre, ne ajută să sprijinim inițiativele sociale, educaționale și culturale și să avem un impact semnificativ asupra vieților oamenilor din Moldova.

Contribuția dumneavoastră poate face o diferență reală și poate contribui la realizarea visului nostru comun de a construi o Moldova mai bună pentru toți. Haideți să lucrăm împreună pentru a crea un viitor mai luminos și mai prosper pentru comunitatea noastră.

Pentru a afla mai multe despre modul în care puteți face această donație sau pentru a obține informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la adresa de email: comunicare.lidmoldova@gmail.com  sau numărul de telefon: +373 68 39 55 12.

Vă mulțumim pentru susținerea dumneavoastră continuă și pentru contribuția dumneavoastră la cauza noastră comună.

Cu recunoștință,

Echipa Fundației LID Moldova

LID Moldova recrutează voluntari

Descoperă bucuria voluntariatului cu LID Moldova! 

Ești în căutarea unei modalități de a-ți petrece timpul într-o manieră constructivă, alături de oameni inspirați și cu inițiativă? Dacă răspunsul tău este “Da!”, atunci LID Moldova este locul potrivit pentru tine. 

La LID Moldova, credem în puterea comunității și în schimbările pozitive pe care le putem aduce împreună. Suntem o organizație dedicată dezvoltării personale și profesionale a tinerilor, și suntem în căutare de voluntari pasionați care să ne susțină în această misiune nobilă.

Ce poți să aștepți de la experiența ta de voluntariat cu noi?

1. Dezvoltare personală: Vei avea oportunitatea de a-ți dezvolta abilitățile de comunicare, liderat și colaborare, câștigând încredere în propriile aptitudini și contribuind la creșterea ta personală. Vei avea ocazia să înveți despre democrație, economie, servicii publice, modernizare și transformare electronică. Orizonturile noastre nu se opresc aici, iar implicarea ta își va oferi rolul de actor pe scena transformărilor ce au loc în țara noastră.

2. Impact în comunitate: Prin implicarea ta activă în proiectele noastre, vei contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea comunității locale, aducând schimbări semnificative acolo unde contează cel mai mult.

3. Prietenii noi și conexiuni: Vei întâlni oameni cu viziuni similare, iar voluntariatul poate duce la formarea unor prietenii puternice și conexiuni care să dureze o viață întreagă. 

4. Oportunități de învățare continuă: Vei avea acces la resurse și programe de formare care te vor ajuta să-ți dezvolți aptitudinile și să-ți crești cunoștințele. Indiferent de abilitățile și interesele tale, există un loc special pentru tine în familia noastră de voluntari. Poți să te implici în proiecte diverse, să organizezi evenimente, să susții tinerii în dezvoltarea lor sau să contribui la proiectele noastre sociale. 

Dacă ți-am stârnit interesul și simți că suntem potriviți, te încurajăm să iei următoarea etapă:

– Completează formularul nostru de înscriere la acest link: https://forms.gle/o3wtAMVM64HoS2nG7.

– Expediază-ne CV-ul la adresa de e-mail: comunicare.lidmoldova@gmail.com cu subiectul Recrutare voluntari LID Moldova.

Termenul limită pentru completarea formularului este 30 septembrie 2023.

Pentru întrebări adiționale ne puteți contacta la numărul de telefon: +373 76 77 15 25.

Așteptăm cu nerăbdare să te alături echipei noastre și să facem lucruri minunate împreună!

LID Moldova își consolidează competențele în domeniul scrierii proiectelor

În perioada 12-15 septembrie 2023, Fundația LIDMoldova a participat la seminarul de instruire pentru scrierea proiectelor cu accent pe eficiență în dezvoltare, elaborat de către Platforma Națională din Moldova, Forumul Societății Civile a Parteneriatului Estic, având drept scop dezvoltarea abilităților de elaborare și implementare a proiectelor de succes.

În cadrul seminarului participanții au acumulat cunoștințe semnificative și abilități practice, pregătindu-se pentru o implicare mai activă în dezvoltarea comunității lor. Au fost abordate următoarele aspecte:

  • Structura și elementele cheie ale unui proiect: Seminarul a început cu o prezentare a conceptului de proiect, inclusiv structura sa fundamentală. Participanții au învățat despre componentele esențiale ale unui proiect de succes, cum ar fi identificarea și descrierea problemelor, scopurile și obiectivele clare și metodologia de implementare.
  • Recomandări pentru scrierea unui proiect de succes: În prima zi a instruirii, au fost oferite recomandări esențiale pentru întocmirea unui proiect de succes. Participanții au învățat să identifice și să prioritizeze problemele în cadrul proiectelor, să formuleze corect scopurile și obiectivele acestora și să elaboreze un plan de activități și un buget eficient.
  • Detalii despre implementare și monitorizare: A doua zi a instruirii s-a concentrat pe elemente suplimentare ale proiectelor, cum ar fi elaborarea metodologiei de implementare, planificarea activităților și monitorizarea și evaluarea proiectului. Aceste cunoștințe vor ajuta participanții să-și gestioneze proiectele cu succes de la început până la final.
  • Durabilitate și buget: Instruirea s-a încheiat cu discuții despre asigurarea durabilității proiectului și elaborarea bugetului. Aceste aspecte sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a resurselor și pentru asigurarea continuității proiectelor pe termen lung.

Seminarul a oferit, de asemenea, sesiuni de întrebări și răspunsuri pentru a răspunde la nelămuriri și pentru a consolida înțelegerea participanților.

Astfel, Fundația LIDMoldova și-a consolidat competențele în domeniul scrierii proiectelor și este dispusă în continuare să aplice în practică noile cunoștințe și abilități în proiectele de dezvoltare comunitară.