Archive for category: Frontpage Article

text de Mihai Furnica

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ansamblu, datele publice deschise (open data) sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. De asemenea, conceptul de date deschise este înțeles, în general, ca desemnând datele în format deschis care pot fi liber utilizate și partajate de oricine și în orice scop. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în anul 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise (www.date.gov.md), în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, responsabilităţii publice şi al potenţialului economic al reutilizării. Această inițiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis, unul dintre pilonii Programului Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011. Deopotrivă, deschiderea datelor guvernamentale (Open Government Data) reprezintă o caracteristică a administrației publice moderne, manifestată printr-un set de politici care promovează transparența și asumarea responsabilității.                                                               

În virtutea pct.19 din Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sunt reflectate într-o listă sau într-o formă non-narativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzând informații statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS). Suplimentar, datele deschise sunt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate.                                                                                        

Totodată, unul din obiectivele primordiale ale Guvernului constituie creşterea calităţii actului de guvernare inclusiv prin colectarea şi transparentizarea datelor statistice şi administrative pentru monitorizarea implementării politicilor, serviciilor publice şi proiectelor, inclusiv cu prezentarea grafică a datelor într-o formă uşor de înţeles pentru oameni. De asemenea, întru implementarea conceptului de ,,open data” se aplică următoarele principii:[1]                                                                                                                          

1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atât datele publice din domenii, cât şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor Guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încât să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;                                                                                                     

2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;                                                                                   

3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;                   

4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web oficiale;                                            

5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;                                                                                                         

6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri;                                                         

7) publicarea angro a datelor – publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie;                                                

8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor asigura mentenanța catalogului semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;

9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei;                                                                                  

10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încât cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rând. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strâns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.                                                    

Datele guvernamentale deschise au un rol deosebit aparte pentru sectorul mass-media, în special din perspectiva activităților de investigație jurnalistică. Astfel, tehnologia digitală, folosită azi pe larg în toate mediile de informare, a avut un impact enorm asupra calităţii produselor şi asupra muncii profesioniştilor din mass-media. În speță, Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise stabilește expres că organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei. Subsecvent, jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajând informarea acestuia şi analiza multilaterală.                                                          

Drept urmare, conceptul de ,,open data” reprezintă un instrument eficient în efectuarea investigațiilor jurnalistice Astfel, accesul la informații de interes public din bazele de date on-line, în timp real și nerestricționat, este un element cheie pentru un activitatea de jurnalism. Această formă de jurnalism poată denumirea generică de ,,Jurnalism digital” sau ,,jurnalism de date”. Jurnalismul de date vine să utilizeze date și cifre de număr în în activitatea de investigație pentru a descoperi, explica mai bine și/sau a oferi context unei știri. Deci, datele reprezintă instrumentul folosit pentru relatarea unui context/investigații, sursa pe care se bazează o investigație. Adesea implică utilizarea de statistici, diagrame, grafice sau infografii. Într-o altă accepțiune, jurnalismul de date presupune colectarea, analizarea și pregătirea informațiilor digitalizate, cu scopul de a fi o publicație jurnalistică.        

Astfel, datele pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de criteriul considerat, precum: mediul de stocare (digital – electronic sau analog – pe hârtie), criteriul tematic (date meteorologice, date economice, date demografice, date geografice etc.), modul și gradul de structurare (fișiere independente, baze de date), în funcție de modul de colectare (automat, manual) etc.

Date deschise în mediul online din Republica Moldova

Prin urmare, în activitatea lor investigațională, jurnaliștii/instituțiile mass-media – în calitate de exponenți ai ,,puterii a patra în stat”, pot utiliza pe larg mai multe surse de date publice, după cum urmează:                                                                                                                            

Portalul guvernamental de date (www.date.gov.md)[2] – este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general. Acesta reunește informații din mai multe resurse informaționale ale instituțiilor publice (direct și indirect), cu excepția informațiilor ce cad sub incidența legislației cu privire la secretul de stat, sau altei legislații speciale.                                                                       

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:                     

1. publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional (parte a inițiativei globale Open Government Partnership);

2. implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice; 

3. asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.  Partea de acces controlat este realizat prin intermediul modulului ,,Date cu acces autorizat” – care oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituții mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Accesul în cadrul acestui modul este configurat în mod individual în temeiul unei cereri adresate conform unei proceduri prestabilite.

Datele statistice publicate de Biroul Național de Statistică – jurnaliștii utilizează datele statistice pentru a asigura credibilitatea produsului lor mediatic și a spori efectele acestuia asupra publicului. Statistica este oportunitate pentru jurnalismul de informare. Informarea multiaspectuală şi sistematică a publicului larg despre evenimentele ce se produc permanent pe arena naţională şi internaţională impune necesitatea colectării informaţiei statistice. Jurnaliştii contactează spaţiul statistic pentru a obţine date actuale şi atractive, absolut necesare pentru realizarea materialele informative, analitice, literar-publicistice, pentru realizarea diverselor proiecte, mese rotunde, traininguri, tslk-show-uri, etc. Datele statistice sunt utilizate în scopuri diferite, care depind de diverşi factori, între care de genul jurnalistic în care se realizează produsul mediatic.                                               

În jurnalismul de informare datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                          

– constatarea stărilor de lucruri;                                                                                  

– expunerea tendințelor;                                                                                             

– descrierea evoluţiei fenomenelor în dinamica dezvoltării sale.                                                

În jurnalismul analitic datele statistice se folosesc, prioritar, pentru:                                  

– analiza fenomenelor;                                                                                                        

– compararea stărilor de lucruri;                                                                                                 

– sinteza şi interpretarea situaţiilor.                                                                                   

Totodată, Biroul Național de Statistică a elaborat un ghid metodologic pentru aplicarea datelor statistice în investigațiile jurnalistice – ,,Interpretarea datelor statistice în jurnalism”.[3]

Compartimentul de ,,transparență decizională a autorităților administrației publice[4] – site-urile web oficiale ale tuturor autorităților și instituțiilor publice sunt destinate sporirii nivelului de transparență al activității ministerelor, a altor autorități administrative centrale, a instituțiilor publice în care acestea au calitatea de fondator și a instituțiilor publice autonome, precum și al asigurării accesului la informații de interes public.                                                          

Serviciul guvernamental digital (MTender)[5] – Serviciu guvernamental care asigură transparența procesului de achiziții publice, optimizarea și eficientizarea licitațiilor. Societatea civilă are puterea de a influența deciziile politice, economice sau de interes public, care servesc la monitorizarea activității guvernului și a instituțiilor publice și de a lua atitudine în caz de abuzuri de putere sau față de politicile care contravin intereselor cetățenilor. În contextul achizițiilor publice, fiecare cetățean și organizație a societății civile în special trebuie să beneficieze de un acces nelimitat la informațiile privind achizițiile publice. Transparența informațiilor privind achizițiile publice poate fi realizată prin acces deschis la informațiile privind achizițiile publice (entități achizitoare, ofertanți (furnizori), tipuri și stări ale ofertelor/loturilor, contestațiile etc).

Registrul de Stat al actelor locale[6] – Registrul reprezintă o resursă informaţională de stat care conține textele electronice ale actelor autorităților administrației publice locale și datele adiționale, asigură înregistrarea, păstrarea și evidența centralizată a actelor autorităților administrației publice locale și a materialelor aferente acestor acte, și care este creată în scopul asigurării accesului persoanelor fizice și juridice la actele emise/adoptate de autorităţile administraţiei publice locale.

Baze de date deschise aferente Registrului bunurilor imobile[7][8][9]– accesarea datelor online cu caracter public, aferent Registrului bunurilor imobile.

Registrul de Stat al Unităților de Drept[10] – verificarea datelor cu caracter public aferente persoanelor juridice. De asemenea, detaliile despre companiile înregistrate în Republica Moldova, fondatorii și administratorii acestora sunt publice și pot fi consultate pe diferite platforme online, cu acces gratuit. Informații, inclusiv situația financiară a unei companii poate fi analizată pe platforma guvernamentală de date www.date.gov.md, la compartimentul – ,,date cu acces public”. Complementar, corespunzător prevederilor art.34¹ al Legii nr.220/2007, organul înregistrării de stat, IP „Agenția Servicii Publice”, îşi asumă responsabilitatea pentru plasarea și exactitatea informației publice aferentă persoanelor juridice care include denumirea persoanei juridice, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, numele și prenumele sau denumirea fondatorilor (asociaților) și mărimea cotelor de participare ale acestora în capitalul social, starea persoanei juridice (pasivă, inactivă, în proces de reorganizare sau radiere, suspendare a activităţii), precum şi numele, prenumele, data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) al întreprinzătorului individual şi date privind radierea acestuia.

Portalul instanțelor de judecată[11] – Portalul reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informaţia despre activitatea tuturor instanţelor de judecată din Republica Moldova. Astfel, informația plasată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată include lista instanțelor de judecată, care, fiind accesată, prezintă paginile web cu informația privind agenda ședințelor de judecată, hotărârile și încheierile instanței de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.

Portalul declarațiilor de avere și interese personale[12] – cuprinde informații despre veniturile, proprietăţile şi interesele persoanelor cu funcții de demnitate publică/funcționari publici din Republica Moldova, colectate de Autoritatea Națională de Integritate. În concluzie, voi evidenția importanța și necesitatea accesării datelor publice de către jurnaliști în procesul de documentare și scriere a unei investigații, în vederea asigurării veridicității informațiilor expuse publicului. Nu mai puțin importat este și actualizarea sistematică a acestor date, cu o periodicitate oportună. Astfel, toate informațiile obținute de la diverse surse sunt verificate de jurnaliști și confruntate cu datele din surse deschise și bazele de date oficiale pentru a confirma sau infirma autent

---

[1] Pct.25 din Concepția privind principiile datelor guvernamentale deschise, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.700/2014

[2] www.date.gov.md

[3]https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Manual_comunicare/Manual_interpretarea_datelor_stat_in_jurnalism.pdf

[4] Hotărârea Guvernului nr.728/2023 cu privire la site-urile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice și cerințele minime privind profilurile de socializare ale acestora

[5] https://mtender.gov.md/

[6] www.actelocale.gov.md

[7] www.Geoportal.md

[8] www.geodata.gov.md (www.moldova-map.md)

[9] www.ecadastru.md

[10] www.e-servicii.md

[11] instante.justice.md

[12] https://portal-declaratii.ani.md/

Text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

De la apariția internetului, jurnalismul și în special presa scrisă, a suferit un șoc semnificativ în ceea ce privește modelul lor de afaceri. Giganți puternici din domeniul tehnologiei, precum Facebook sau Google, au ocupat poziții importante în lumea distribuției de conținut și au atras o cotă majoră pe piața publicității.

Jurnalismul este o parte esențială a societății noastre, iar organizațiile de presă au jucat un rol-cheie de-a lungul istoriei Republicii Moldova.

Totodată, este necesar de înțeles că jurnalismul tradițional nu poate fi unul competitiv în era dezvoltărilor tehnologiilor informaționale și instrumentelor de inteligență artificială.

În timp ce utilizarea sistemelor de inteligență artificială poate fi un factor competitiv pe piața digitală și pentru reziliența jurnalismului în era digitală, este esențială capacitatea de accesare și utilizare a sistemelor de inteligență artificială în conformitate cu drepturile omului și cu valorile profesionale.

În acest context, la 1 decembrie 2023, Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională din cadrul Consiliului Europei, a adoptat Ghidul privind implementarea responsabilă a sistemelor de inteligență artificială (IA) în jurnalism.[1]

Liniile directoare oferă orientări practice organizațiilor de presă și profesioniștilor din domeniul mass-media pentru a pune în aplicare sistemele de inteligență artificială în jurnalism într-un mod responsabil.

Sistemele jurnalistice de inteligență artificială pot fi utilizate pentru multe sarcini diferite în domeniul jurnalistic și anume pentru producția de știri, de exemplu în analiza datelor pentru jurnalismul de investigație și verificarea faptelor.

Inteligența artificială poate fi utilizată pentru prelucrarea automată a textelor, a înregistrărilor video și audio automate, precum și pentru sarcini de sprijin de rutină, cum ar fi traducerea și transcrierea.

Pentru diseminare, sistemele de inteligență artificială pot fi utilizate pentru a adapta conținutul la public prin personalizare și utilizarea algoritmilor de recomandare a știrilor, sau pentru a organiza sau personaliza conținutul. Sisteme jurnalistice de inteligență artificială pot fi, de asemenea, un mijloc de interacțiune cu publicul, de exemplu, prin intermediul asistenților virtuali și al chatbots.

Unele sarcini jurnalistice pot fi mai mult decât altele automatizate. Sarcinile extrem de repetitive care pot fi executate urmând instrucțiuni explicite se pot adesea automatiza, în timp ce sarcinile care sunt variabile sau necesită o judecată de specialitate, creativitate și discreție sunt mai puțin adaptate la automatizare, sau, cel puțin, necesită mai multă supraveghere și aprobare umană.

Producerea serviciilor jurnalistice a fost influențată și de lansarea publică a ChatGPT în anul 2022, care a demonstrat capacități cu un impact potențial atât de evident și de profund asupra jurnalismului, încât inovarea bazată pe inteligență artificială este acum obiectivul urgent al echipelor de conducere de rang înalt din aproape toate redacțiile de știri.

Pentru mulți oameni din domeniul jurnalismului, anul 2023 a fost o anul în care și-au pus întrebări și au învățat elementele de bază ale IA. Ce poate face de fapt ChatGPT? Ce este IA generativă? Ce este un model lingvistic? Cât de fiabile sunt aceste instrumente? Ce fel de competențe sunt necesare pentru a le utiliza? Cât de repede se îmbunătățește această tehnologie? Care sunt riscurile? Cât de mult din toate acestea sunt doar niște exagerări?

Multe redacții au mers mai departe, oferindu-le angajaților și publicului declarații sau orientări care descriu modul în care intenționează să abordeze utilizarea inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru și în produsele de știri. Unele au început chiar să publice câteva articole experimentale scrise de IA.

Deci, Jurnaliștii pot beneficia enorm de pe urma implementării instrumentelor de inteligență artificială pentru a crea conținut jurnalistic mai eficient și mai precis.

Aceste instrumente vor permite jurnaliștilor să se concentreze pe aspectele creative și analitice ale muncii lor, în timp ce sarcinile de rutină și analiză a datelor vor fi gestionate de IA. Cu tehnologia potrivită, jurnaliștii pot produce conținut veridic într-un mod mult mai eficient.

Instrumente de inteligență artificială

1. GENERATOR DE ARTICOLE DE ȘTIRI

Mai mult ca oricând, conținutul media se îndreaptă spre cititorii lor pentru a construi modele de abonament durabile.

Multe industrii folosesc inteligența artificială pentru a crește productivitatea și organizațiile de știri nu fac excepție. Companiile creează instrumente pentru a îmbina abilitățile de calcul ale inteligenței artificiale cu creativitatea umană.

Aceste instrumente ușurează sarcinile și oferă șanse de implicare personalizată a cititorilor, de verificare riguroasă a faptelor și de creare de conținut interactiv.

De exemplu, IA poate analiza rapid cantități mari de date și poate genera rapoarte, eliberând timp pentru jurnaliști pentru a se concentra pe sarcini mai complexe. În plus, IA poate produce conținut 24 de ore din 24, 7 zile din 7, permițând organizațiilor de știri să ofere publicului lor o acoperire de ultimă oră, chiar și în afara orelor de program.

• ASISTENȚĂ ÎN REDACTARE

Utilizând tehnologii precum GPT (Generative Pre-trained Transformer – ChatGPT), IA poate ajuta jurnaliștii să genereze idei de articole, să structureze narative sau chiar să redacteze versiuni preliminare ale poveștilor.

• ASISTENȚĂ LINGVISTICĂ

Pentru jurnaliștii care lucrează în medii multilingve, IA poate oferi traduceri rapide și precise, facilitând crearea de content media internațional. Tehnologiile de recunoaștere vocală și traducere automată pot fi utilizate pentru a simplifica procesul de intervievare și pentru a traduce rapid conținutul în diferite limbi, extinzând astfel audiența unei știri.

• ANALIZA MASIVELOR DE DATE

Cu volume enorme de date disponibile, IA poate ajuta jurnaliștii să identifice modele și să extragă povești relevante. De exemplu, IA poate analiza date guvernamentale pentru a descoperi probleme sociale, financiare, sau economice, pentru a fi propuse ca teme de exploatare.

Totodată, acest lucru poate ajuta la identificarea tendințelor, detecția de modele și generarea de rapoarte analitice care să susțină procesul de luare a deciziilor jurnalistice.

• GENERAREA DE CHESTIONARE DE ȘTIRI

Raportul Reuters Digital News Report 2023 subliniază atractivitatea jocurilor, inclusiv a chestionarelor de știri, 25% dintre abonații la ziarele din SUA citându-le ca motiv pentru a cumpăra un abonament.[2]

Mai multe organizații de știri încearcă să profite de această tendință deoarece au văzut potențialul unei astfel de soluții și au început să dezvolte chestionare de știri generate automat pe baza articolelor existente. TIME a efectuat o serie de experimente, utilizând ChatGPT pentru a extrage din arhiva sa de 200 de milioane de cuvinte din povești emblematice, pentru a evalua cunoștințele de actualitate în vederea elaborării de chestionare.

Această integrare a inteligenței artificiale combină implicarea și educația, încurajând cititorii să fie mai atenți în timp ce citesc știri.

•  GENERATOARE DE IMAGINI, CONȚINUT VIDEO ȘI AUDIO

Lucrătorii din industria media pot folosi inteligența artificială pentru a crea imagini, conținut video și audio, ilustrații și infografice pentru știri.

Aceste instrumente ajută procesul de proiectare, care necesită de obicei timp și expertiză, și pot produce imagini relevante prin introducerea de text sau date. IA poate genera rapid conținut video și audio, cum ar fi rezumate ale știrilor sau actualizări, utilizând tehnologii de sinteză vocală și editare automată.

Acest lucru accelerează producția de conținut și economisește resurse umane. Este, de asemenea, o soluție rentabilă, în special pentru instituțiile de știri mai mici care nu își pot permite o echipă mare de design sau freelanceri costisitori.

Elementele vizuale generate de inteligența artificială pot fi produse rapid și personalizate în marketing, îmbunătățind relevanța campaniilor publicitare și implicarea publicului. Conținutul generat de IA oferă oportunități pentru povestiri creative, cu imagini și video în timp real care îmbunătățesc narațiunile și implicarea publicului.

• GENERATOARE DE VOCE ȘI TRANSCRIERI IA

Una dintre aplicațiile de bază ale IA într-o redacție de știri este transcrierea interviurilor sau discuțiilor audio în conținut scris. Această transformare este crucială, deoarece facilitează arhivarea și diseminarea mai ușoară a informațiilor. De exemplu, jurnaliștii se angajează adesea în discuții verbale sau interviuri, care sunt bogate în conținut. Utilizând serviciile de transcriere bazate pe inteligență artificială, aceste schimburi verbale pot fi transformate rapid în text. Astfel, conținutul devine ușor disponibil pentru editare, publicare sau partajare pe diferite platforme, sporind capacitatea redacției de a refolosi sau de a face referire la conținutul trecut.

Odată cu apariția inteligenței artificiale, eficiența și acuratețea proceselor de transcriere au cunoscut o îmbunătățire extraordinară, cu instrumente precum Jojo de la VG[3].

Spre deosebire de transcrierea manuală, care necesită mult timp și este predispusă la erori, serviciile de transcriere cu ajutorul IA reprezintă o alternativă mai rapidă și mai precisă. Utilizând algoritmi sofisticați, acestea pot descifra cu acuratețe discursul, chiar și în medii zgomotoase sau cu vorbitori multipli. Acest lucru reduce semnificativ timpul de la înregistrare la publicare, accelerând ciclul de producție a știrilor. De asemenea, le permite jurnaliștilor și editorilor să se concentreze pe aspectele mai creative și analitice ale producției de știri.

Prin integrarea tehnologiilor de transcriere audio, speech-to-text și text-to-speech cu ajutorul inteligenței artificiale, redacțiile de știri își pot îmbunătăți semnificativ eficiența, acuratețea și calitatea conținutului.

• ȘTIRI PERSONALIZATE

Una dintre cele mai interesante utilizări ale inteligenței artificiale în redacție este posibilitatea de a oferi conținut personalizat cititorilor și abonaților.

Buletinele de știri personalizate devin din ce în ce mai populare în industria știrilor, deoarece utilizează date și învățarea automată pentru a îmbunătăți implicarea și fidelizarea cititorilor. Cu ajutorul unor instrumente IA și al eforturilor interne de personalizare, organizațiile de știri sunt mai bine echipate pentru a răspunde intereselor diverse ale cititorilor lor, atingându-și în același timp obiectivele de creștere digitală.

• GENERAREA DE TITLURI ȘI REZUMATE

IA poate fi utilizată pentru a genera titluri atractive și rezumate concise ale articolelor de știri. IA poate genera rezumate care oferă cititorilor o prezentare generală a principalelor puncte dintr-un articol. Rezumatele și titlurile pot fi adaptate la diferite categorii de public, folosind stiluri unice sau emoticoane pentru a le face mai atractive.

Prin rezumarea articolelor lungi, IA poate economisi timp pentru utilizatori, ceea ce este deosebit de util în industria rapidă a știrilor.

Din punct de vedere al accesibilității, este esențial să se producă știrile mai accesibile, iar IA poate juca un rol în realizarea acestui obiectiv prin furnizarea de rezumate ușor de citit și de înțeles. Acest lucru poate lărgi baza de audiență și poate face ca informațiile să fie mai incluzive.

1. VERIFICAREA FAPTELOR ȘI MONITORIZAREA EVENIMENTELOR ÎN TIMP REAL

Verificarea faptelor este o sarcină care necesită mult timp și este costisitoare pentru oameni. Odată cu proliferarea dezinformărilor online și a știrilor false, cititorii apreciază din ce în ce mai mult acuratețea surselor de știri. Algoritmii de inteligență artificială pot face rapid verificări încrucișate de date și pot valida informații din diferite surse, ceea ce face mai ușoară depistarea potențialelor inexactități sau minciuni.

Aceste sisteme pot compara afirmațiile cu baze de date vaste de informații demne de încredere, ceea ce face ca procesul de verificare a faptelor să fie mai rapid și mai eficient decât dacă ar fi realizat doar de un om.

Cu toate acestea, obținerea unei acuratețe optime în verificarea faptelor necesită o abordare echilibrată care să combine procesele automatizate de inteligență artificială și judecata umană. În timp ce IA poate accelera evaluările inițiale și semnala potențialele probleme, este posibil să nu înțeleagă pe deplin contextul sau implicațiile unei afirmații. Verificatorii umani de fapte sunt în continuare necesari pentru a oferi abilități de gândire critică, expertiză în domeniu și o înțelegere mai profundă a contextului pentru a asigura acuratețea.

Lucrând împreună, IA și verificatorii de fapte umani pot oferi rezultate fiabile și precise în ceea ce privește verificarea faptelor. Această colaborare permite combinarea vitezei tehnologiei cu capacitățile de interpretare ale oamenilor, rezultând o strategie eficientă de verificare a faptelor.

Totodată, IA poate monitoriza fluxurile de știri, rețelele de socializare și alte surse în timp real pentru a alerta jurnaliștii despre evenimente de ultimă oră sau tendințe emergente, permițându-le să reacționeze rapid.

1. AUTOMATIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE

IA poate fi implementată pentru a gestiona sarcini administrative, cum ar fi programarea interviurilor, gestionarea calendarului, și alte activități care pot consuma timpul jurnaliștilor.

1. CHATBOTS

Chatbot-urile bazate pe IA pot fi integrate în site-uri de știri pentru a oferi răspunsuri rapide la întrebările cititorilor sau pentru a facilita discuții interactive.

Concluzionând cele expuse, menționăm că instrumentele de inteligență artificială au schimbat jurnalismul prin combinarea povestirii cu analiza datelor și automatizarea sarcinilor administrative. Această colaborare face ca jurnalismul să fie mai eficient și creează o experiență mai bună pentru public.

Totodată, chiar dacă IA poate întreprinde multe sarcini banale, investigațiile și povestirile care necesită creativitate umană rămân în centrul jurnalismului. IA a extins posibilitățile pentru jurnalism, așa cum a făcut fotografia pentru pictori. În timp ce IA estompează linia dintre jurnalist și instrument, povestirea trebuie să rămâne în centrul atenției. Viitorul jurnalismului este un duet între jurnaliști și IA, cu spiritul durabil al investigației și al povestirii care să ghideze drumul.

---

[1] Guidelines on the responsible implementation of artificial intelligence systems in journalism Adopted by the Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI) on 30 November 2023

Disponibil – 1680adb4c6 (coe.int)

[2] https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/digital-news-report/2023

[3] https://www.vg.no/jojo

text de Maria Brînca

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Social Media a inițiat o schimbare majoră în lumea în care ne aflăm, a afectat modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm, situația devine precară și necunoscută atunci când apare posibilitatea ca mediul online să ne schimbe modul de gândire.  Prin reţelele de socializare, individul e mai uşor manipulabil. Specialiştii spun că gândirea critică este cea care ne ajută să discernem între manipulare şi informaţia transmisă cu bună-credinţă, accesul la informație nelimitată ne poate face să ne simțim neputincioși. Totul este dincolo de capacitatea noastră de influenţă, ne putem folosi raţiunea, în calitatea de cetăţean pentru a ne proteja și a filtra informația obținută din mediul online. Această distincţie intelectuală a evoluat, de la mitul peşterii lui Platon, la criticism kantian, scepticism, ajungând până la relativismul renunţării neopragmatiste la a căuta ”lucrul în sine” al realităţii, în favoarea progresului social. În acest tip de concepţie, în parametrii adevărului- coerenţă, gândirea critică este cea care, fără a-şi propune să identifice esenţa, lucrul în sine, îi permite individului să discrimineze între ce e acceptabil şi ce nu, între manipulare şi adevărul dintr-o coerenţă a normalităţii acceptate, construite logic. (5)

Dezinformarea, furtul informațiilor personale, Cyberbullyingul și amprenta digitală sunt câteva ramuri ale vastelor pericole din mediul online pe care le vom atinge în acest articol.

Accesul aproape nelimitat la informație vine cu două laturi, avem posibilitatea de a ne informa rapid și pe subiecte variate, însă devine incomensurabilă necesitatea unei analize aprofundate asupra informației. Răspândirea dezinformării poate avea o serie de consecințe dăunătoare, cum ar fi amenințarea democrațiilor noastre, polarizarea dezbaterilor și punerea în pericol a sănătății, securității și mediului cetățenilor UE. (1) Tocmai sub această idee trebuie să fim mereu vigilenți atunci când sustragem o informație din mediul online, chiar și sursele valide de informare pot promova uneori o idee greșită sau o calomnie nefondată. O dată ce analizăm și vizualizăm situația dintr-un punct de vedere critic însă, putem să selectăm cu succes informația și să evităm situații de acest gen care sunt cu siguranță neplăcute. Totuși gândirea critică în selectarea informației pe care o validăm este o abordare pur subiectivă, întru cât, acum, la finele anului 2023, promovarea informațiilor false sau a propagandei este tot mai populară, doar noi ca individualități putem face diferența. Gândirea critică în contextul social media reprezintă: analiză și evaluare a acțiunilor tale, identificarea legăturii dintre comportamentul tău și factorul de risc implicat și identificarea comportamentelor din mediul online ce sunt sigure.

Internetul este folosit  nu doar în cauze nobile de informare, ci și pentru a răni sau agresa, asta am aflat din noțiunea relativ nouă de „Cyberbullying” acesta reprezintă hărțuire prin utilizarea tehnologiilor digitale. Poate avea loc pe rețelele sociale, platformele de mesagerie, platformele de jocuri și telefoanele mobile. Este un comportament repetat, care urmărește să sperie, să înfurie sau să rușineze pe cei vizați. Exemplele includ: răspândirea minciunilor despre sau postarea de fotografii sau videoclipuri penibile cu cineva pe rețelele sociale, trimiterea de mesaje, imagini sau videoclipuri dăunătoare, abuzive sau amenințătoare prin intermediul platformelor de mesagerie, uzurparea identitatea cuiva și trimiterea unor mesaje răutăcioase altora în numele lor sau prin conturi false.(2) Conform unui studiu din anul 2016 de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 69,7% din respondenți nu au întâmpinat agresiuni în mediu virtual, 16,9% au întâmpinat hărțuirea cibernetică o dată sau de două ori iar 11,2% se confruntă cu aceasta regulat o dată sau de două ori pe săptămână.(3)

Din anul 2016 până în anul 2023, mediul online s-a dezvoltat cu repeziciune, iar îngrijorarea care a crescut o dată cu acesta este hărțuirea ce poate avea loc în mediul online. Gândirea critică își preia rolul crucial în această situație, întru cât deși nu putem controla informația. A gândi critic nu înseamnă doar a evalua un conținut și sursa acestuia. Gândirea critică se referă la orice situație de interacțiune cu spațiul virtual. În relațiile online este esențial să recunoști care acțiuni îți pot afecta imaginea și reputația, când riști să fii hărțuit, manipulat sau șantajat.

Amprenta digitală pe care o lași în mediul online este și ea dictată de către atitudinea ta față de realitatea cibernetică. Este foarte riscant să ne folosim de rețelele noastre de socializare cu ideea că omenii pe care noi îi cunoaștem sunt unicii care vizualizează această informație, și mai naivă este iluzia că informația pe care o postăm în mediul online, rămâne sub controlul nostru și poate fi ștearsă atunci când noi decidem asta.

Amprenta digitală este ustensila care poate fi folosită împotriva noastră în viitor, atunci când poziția socială nu se mai asociază cu alter-egoul

nostru din adolescență. Aici nu merge vorba în exclusivitate de informația pe care o postăm de bună voie, se regăsesc și mesajele private pe care le trimitem, fotografiile sau comentariile.

Întrebarea pe care poate ți-o pui acum este dacă este posibil să dezvoltăm într-adevăr o atitudine corectă asupra mediului online. Părerea mea este că acest lucru devine aproape imposibil mai ales dacă faci parte din Generația Z sau Milenial. Internetul este încă un lucru relativ nou, pentru că forma lui atât de accesibilă a început să își facă apariția abia în anul 2013-2014, deci, cel mai probabil majoritatea din noi am experimentat cu imaginea noastră din mediul online.

Testul Billboard a fost creat tocmai pentru a ne ajută să dezvoltăm gândirea noastră critică în expunerea online. Acesta este un set de întrebări ce au ca scop determinarea alegerii tale, dacă ceva este sau nu demn de postat pe rețele social Media,  Cine ar putea să vadă acest conținut (acum și în viitor)?  Ce fel de informații personale sunt distribuite despre mine (zi de naștere, adresă)? Ce impresie /imagine creează despre mine acest material?

Câteva întrebări pe care eu le-ași adăuga în acest test pentru a maximaliza atenția noastră în mediul online sunt: Cum m-aș simți dacă aceasta informație ar deveni publică peste 10 ani? Vreau ca părinții mei să vadă asta? Ce spune această postare despre imaginea mea?

Dacă cu toții ne-am adresa aceste întrebări înainte de a face o mișcare în mediul online, responsabilitatea și gândirea noastră critică ar fi cu siguranță mai fondate.

Conștientizarea securității online este, adesea, la un nivel mult prea scăzut atunci când sunt utilizate serviciile online, așa cum arată un studiu Kaspersky: în medie, Milenialii petrec mai mult de 7 ore pe zi online, dar 36% sunt conștienți că ar trebui să își consolideze abilitățile de securitate. 37% cred că sunt prea neinteresanți pentru a deveni victimele unei infracțiuni cibernetice.(4) Informațiile sensibile care sunt mediatizate la un preț scăzut în mediul DarkWeeb de exemplu, este încă un pericol la care utilizatorii înverșunați de internet se supun, furtul de informații nu este ceva nou și reprezintă un pericol nu doar pentru profesiile sustenabile acestuia precum jurnaliștii dar și fundamental, familiile sau prietenii acestora. Deși nu putem în totalitate să ne protejăm integritatea și imaginea online, ne putem dezvolta gândirea critică și putem învăța să ne protejăm pe cât de mult posibil. Câteva sfaturi care te-ar putea ajuta în acces proces sunt: blochează computerul, laptopul și telefonul când nu le utilizezi, crează o parolă puternică: 3 cuvinte aleatorii, cu litere mari și mici, un număr, un simbol. Nu da click pe site-urile care promit bani, premii sau reduceri gratuite. Blochează mesajele suspecte și ignoră link-urile necunoscute. Fă copii de rezervă regulate ale fișierelor și fotografiilor tale. Dacă vrei să distribui ceva online, oprește-te pentru un moment și verifică sursa informației. Prin pași mici și siguri, mediul online poate sigur, util și de încredere, dar acest lucru necesită timp și conștiința utilizatorilor. Un utilizator online cu abilități de gândire critică va evalua mai ușor situațiile prin care trece, va anticipa mai ușor consecințele comportamentului său și altor utilizatori. Va acționa mai rațional și în interesul său. Iar în cazul în care drepturile i-au fost încălcate sau simte disconfort, va cere ajutor cu mai multă încredere.

Dezvoltarea gândirii critice este necesară pentru siguranța online a tuturor utilizatorilor. Este esențial să învățăm să facem alegeri responsabile, nu doar să cunoaștem riscurile din mediul online.

1. https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/online-disinformation
2. https://www.unicef.org/end-violence/how-to-stop-cyberbullying
3. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_educatiei/article/view/2226
4. https://www.startupcafe.ro/smart-tech/amprenta-digitala-siguranta-online.htm
5. https://adevarul.ro/stiri-locale/satu-mare/manipularea-prin-social-media-cum-ne-folosim-1668298.html

text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Republica Moldova – țară mică, provocare digitală mare.

În țara noastră, la fel ca în multe alte părți ale lumii, era informațională digitală a transformat radical modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate. Această transformare prezintă provocări și oportunități unice, în special în ceea ce privește educația media.

Educația media – procesul de învățare cum să înțelegem, să analizăm, să evaluăm și să creăm conținut într-o varietate de forme – este acum mai importantă ca niciodată. În acest articol, vom explora cum educația media influențează percepția asupra informației în Republica Moldova, un teren fertil pentru investigarea acestui subiect datorită istoriei sale complexe și a peisajului media divers.

Accesul la internet și impactul său asupra consumului de informații

În Republica Moldova, accesul extins la internet a schimbat fundamental modul în care informațiile sunt accesate și consumate. Aproximativ 80% din populație are acces la internet, iar peste 60% dintre cetățeni îl folosesc zilnic. Această conectivitate facilitează accesul la o gamă largă de surse de informații, dar aduce și provocări semnificative, mai ales în termeni de calitate și fiabilitate a conținutului.

Dincolo de cifre, această conectivitate extinsă deschide un dialog permanent între cetățeni și lumea largă. Informațiile circulă rapid și sunt accesibile de oriunde, oricând, transformând fiecare utilizator într-un potențial receptor și emițător de conținut. Cu toate acestea, această libertate însemnată de acces vine și cu responsabilitatea de a filtra și evalua critic informațiile primite.

Contextul istoric și cultural al Republicii Moldova are un impact semnificativ asupra modului în care media este consumată și interpretată. Având o istorie complexă, marcată de influențe estice și vestice, societatea moldovenească se confruntă cu un amestec unic de perspective și narative media. Această diversitate a surselor și a punctelor de vedere este un atu, dar reprezintă și o provocare în contextul educației media.

În această societate, trecutul politic și tranzițiile au lăsat amprente asupra percepției publice și încrederii în mass-media. Diferențele în interpretarea evenimentelor istorice, fluctuațiile politice și schimbările sociale se reflectă în modul în care media este consumată și înțeleasă. Prin urmare, educația media în Republica Moldova trebuie să țină cont de acest peisaj complex, oferind instrumente critice care să permită cetățenilor să navigheze eficient în acest mediu.

Начало формы

Dezvoltarea abilităților critice în contextul media actual

Educația media în Republica Moldova ar trebui să-și propună mai mult decât familiarizarea cu noile tehnologii, scopul său principal fiind dezvoltarea abilităților de gândire critică necesare pentru a naviga în mod eficient prin peisajul informațional complex de astăzi. Acest proces include învățarea cum să evaluăm sursa unei informații, să recunoaștem posibilele părtiniri și agende ascunse, și să distingem între informații credibile și cele înșelătoare sau false.

În absența acestor competențe critice, cetățenii sunt expuși riscului de a fi manipulați și de a cădea pradă dezinformării. În Republica Moldova, unde media digitală este în continuă expansiune, abilitatea de a evalua și analiza informațiile este esențială. De exemplu, în contextul recentelor crize de sănătate și politică, am fost martori cum știrile false pot genera confuzie și panică, influențând negativ percepțiile și comportamentele cetățenilor. Campaniile de dezinformare legate de sănătate, precum cele din timpul pandemiei COVID-19, au avut impact asupra modului în care oamenii au răspuns recomandărilor de sănătate publică. Similar, în sfera politică, informațiile false sau manipulate au potențialul de a distorsiona percepțiile publicului despre candidați și politici, afectând astfel procesul democratic.

Într-un episod revelator al impactului informațiilor false în Republica Moldova, putem analiza cazul și din campania electorală din 2016. În acea perioadă, o informație incorectă a circulat intens, sugerând că Maia Sandu, candidata la funcția de șef de stat, ar urma să primească în Republica Moldova 30.000 de refugiați sirieni în cazul câștigării alegerilor parlamentare. Desigur, în cadrul dezbaterilor electorale televizate, Maia Sandu a negat ferm aceste afirmații și le-a calificat drept informații false și manipulatorii. În ciuda demersurilor de a dezminți aceste acuzații, informația continuă să circule și a creat un climat de dezinformare și confuzie în rândul publicului. Acest exemplu ilustrează modul în care informațiile false pot influența percepția electorală și evidențiază importanța educației media în dezvoltarea abilităților critice ale cetățenilor pentru evaluarea surselor și a veridicității informațiilor. Dacă chiar și Maia Sandu, în calitate de șef de stat, a fost nevoită să se confrunte cu aceste acuzații și să le combată public, atunci cu atât mai mult se pune în lumină nevoia continuă de educație media pentru cetățeni și instituțiile media din Republica Moldova pentru a contracara răspândirea informațiilor false.

Aceste exemple subliniază cât de important este ca cetățenii să fie echipați cu abilitățile necesare pentru a evalua critic sursele de informare și a recunoaște știrile false sau denigratoare. Educația media în Republica Moldova trebuie să abordeze aceste provocări, echipând cetățenii cu uneltele necesare pentru a naviga cu discernământ prin peisajul mediatic.

În continuare, vom încerca să aducem în prim-plan date statistice relevante și actualizate care să ilustreze situația din 2023 a educației media și consumului de informații în Republica Moldova. Înțelegerea acestor statistici oferă o bază solidă pentru a aprecia contextul media în care cetățenii moldoveni trăiesc și interacționează în prezent.

Penetrarea Internetului și utilizarea acestuia

Având în vedere ratele de creștere anterioare, se estimează că penetrarea internetului în Republica Moldova a crescut cu 20% față de datele din 2021. Astfel, avem acum aproape 90% din populație cu acces la internet, ceea ce ar putea însemna că Moldova depășește chiar și unele tendințe globale de conectivitate. Se estimează că utilizarea zilnică a internetului de pe PC-uri a crescut la aproximativ 1.362 milioane de utilizatori, în timp ce utilizarea de pe dispozitive mobile a ajuns la aproape 1.810 milioane. Această extindere masivă subliniază și mai mult importanța educației media pentru a asigura un consum responsabil al informațiilor.

Expunerea la conținut media

Un utilizator obișnuit din Moldova este acum probabil expus la peste 3000 de imagini, videoclipuri și alte forme de conținut în fiecare zi. Această avalanșă de informații necesită competențe critice robuste pentru a naviga eficient și în siguranță prin peisajul mediatic, făcând educația media un element crucial pentru societatea modernă.

Nivelul de educație media

Deși nu avem date concrete pentru nivelul de educație media în 2023, tendințele indică o nevoie accentuată de dezvoltare a competențelor media. Este probabil că discrepanța dintre încrederea pe care oamenii o au în abilitățile lor de a identifica știrile false și realitatea eficacității acestor abilități continuă să existe. Astfel, programele de educație media ar trebui să rămână o prioritate în politicile educaționale pentru a îmbunătăți competențele cetățenilor în acest domeniu vital.

Recomandări pentru colectarea datelor suplimentare

Pentru o analiză mai profundă și mai exactă în viitor, ar fi esențial să se realizeze sondaje și studii care să evalueze nivelul actual de conștientizare și competențe media în rândul diferitelor grupuri demografice din Moldova. Ar fi, de asemenea, util să se examineze cum diferite grupuri de vârstă și sociale interacționează cu media digitală și tradițională, în special în contextul schimbărilor rapide din peisajul digital.

Efectele educației media asupra societății

Educația media are un impact profund asupra societății, influențând nu doar modul în care informațiile sunt percepute, ci și modul în care sunt utilizate pentru a sprijini sau contesta inițiativele civice și democratice. În Republica Moldova, unde tranziția spre o societate deschisă și democratică continuă să evolueze, educația media este un instrument crucial care permite cetățenilor să participe în mod eficient la procesul democratic. Într-o societate în evoluție către deschidere și democrație, cetățenii bine instruiți media pot contribui semnificativ la dezbaterile și deciziile care formează viitorul țării. Cu alte cuvinte, cetățenii bine informați devin astfel actori activi în susținerea sau contestarea inițiativelor civice și democratice.

Un exemplu specific din Republica Moldova este utilizarea rețelelor sociale în mobilizarea civică și în campaniile de conștientizare. Proiectele care educă tinerii despre cum să identifice și să verifice informațiile înainte de a le împărtăși au avut un impact pozitiv asupra reducerii răspândirii știrilor false și a încurajat dialogul constructiv. În plus, atelierele și seminariile de educație media, care sunt organizate de diverse ONG-uri și instituții educaționale, ajută la creșterea nivelului de conștientizare a importanței analizei critice a informațiilor primite.

Fiind asigurați cu instrumente necesare pentru evaluarea critică a conținutului media, cetățenii obțin o protecție suplimentară împotriva informațiilor false sau eronate. Ei devin mai predispuși să analizeze informațiile critice, să își exprime opiniile în mod constructiv și să participe la discuții informate, asigurând astfel o societate mai conștientă și rezistentă la influențele dezinformării.

Soluții și inițiative pentru îmbunătățirea educației media

Pentru îmbunătățirea continuă a educației media în Republica Moldova, este esențial să se sprijine și să se dezvolte programele existente, precum și să se inițieze altele noi. Un accent deosebit trebuie pus pe integrarea educației media în curricula școlară, de la nivel primar până la universitar. Esențiale sunt și campaniile de conștientizare publică, dar și atelierele care să îi învețe pe cetățeni să fie consumatori de media sceptici, care să-și adreseze întrebări și care să caute, ulterior, adevărul.

Programele care vizează tineretul sunt deosebit de importante, deoarece tinerii sunt cei mai activi online și, prin urmare, sunt mai susceptibili la influența dezinformării. Inițiativele ar trebui să includă parteneriate între școli, universități, organizații media și grupuri civice pentru a dezvolta materiale educaționale interactive și angajante care să vorbească limba digitală a tineretului.

Educația media este mai mult decât o necesitate – este un drept al cetățeanului în Republica Moldova. În lumina datelor prezentate, este evident că educația media este vitală pentru asigurarea unei societăți informate, angajate și reziliente în fața dezinformării.

Într-o societate în care fluxul continuu de informații poate crea confuzie și incertitudine, educația media oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a face față provocărilor. Prin înțelegerea mecanismelor manipulării informației și a tehnologiilor digitale, oamenii devin imuni la tentativele de dezinformare și diseminare a știrilor false. În același timp, educația media contribuie la formarea unei comunități informate și colaborative. Cetățenii bine pregătiți sunt mai dispuși să își împărtășească cunoștințele și să își sprijine comunitatea în eforturile de a contracara influențele dăunătoare ale informațiilor false. În timp ce statistica ne oferă o privire asupra realității actuale, doar acțiunile și inițiativele noastre vor defini modul în care această realitate se va schimba.

În final, într-o eră în care fluxul rapid de informații poate atât să informeze, cât și să influențeze, educația media devine un pilon esențial pentru cetățeni. Fiecare cetățean trebuie să aibă competențele necesare pentru a naviga în peisajul informațional complex al secolului 21. Îmbunătățirea educației media în Republica Moldova nu este doar o investiție în viitorul individual al cetățenilor săi, ci și în viitorul democratic al națiunii: este o responsabilitate colectivă. Prin urmare, îndemnul este unul pe cât de evident, pe atât de simplu: să punem bazele unei societăți bine informate prin sprijinirea și dezvoltarea educației media la toate nivelurile.

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Suntem în anul 2023, iar acest lucru presupune că am atins „vârful” vremurilor și informațiilor digitale. Iar în această eră, capacitatea de a evalua critic conținutul media nu este doar un avantaj, ci o necesitate esențială. Cu expansiunea digitală, nu doar cantitatea, ci și calitatea informațiilor cu care interacționăm zilnic s-au schimbat. Dacă până nu demult în avantaj și învingător era cel care descoperea primul careva date sau informații, atunci astăzi realitatea este alta: câștigă cel care descoperă primul informația corectă, adevărată, veridică din multitudinea de surse care există online și offline.

Prin urmare, pentru a naviga în acest peisaj mediatic diversificat este necesară o abordare analitică și critică. Gândirea critică, o abilitate fundamentală în secolul 21, presupune capacitatea de a gândi clar și rațional, de a înțelege conexiunile logice între idei și de a evalua în mod obiectiv informațiile și argumentele. În contextul media, aceasta înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a identifica părtinirile și motivele ascunse, și de a evalua sursele și validitatea informațiilor. Acest articol explorează rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media și subliniază abilitățile necesare pentru a interpreta eficient informațiile.

Contextul consumului de media în Republica Moldova

Media în Republica Moldova a suferit transformări profunde, stimulată de progresele tehnologice rapide și de creșterea accesului la internet. Această evoluție a schimbat nu doar modalitățile prin care consumăm informația, ci și natura însăși a conținutului media cu care interacționăm zilnic. De exemplu, dacă ieri marea majoritate a oamenilor consumau conținut pe Facebook, astăzi ei s-au mutat pe Instagram, YouTube și TikTok, iar mâine, cu siguranță, vor migra pe alte platforme și se vor adapta conținutul oferit de acestea. Cu alte cuvinte, peisajul media actual este caracterizat de o diversitate enormă, oferind de la știri online și bloguri, la platforme de socializare și podcast-uri. Iar fiecare dintre aceste canale vine cu propriul set de provocări în ceea ce privește evaluarea conținutului.

Într-o eră a “știrilor rapide” și a informațiilor accesibile cu un simplu click, utilizatorii sunt adesea copleșiți de volumul de conținut disponibil. Acest lucru poate duce la dificultăți în distingerea între surse de încredere și informații eronate sau tendențioase. Impactul media asupra percepției publice și asupra deciziilor individuale este semnificativ. Modul în care informațiile sunt prezentate, contextul în care sunt plasate și sursa de unde provin pot influența în mod subtil, dar puternic, opinii și comportamente. Îndeosebi când urmează un eveniment de anvergură, social sau politic.

Abilitățile de gândire critică în evaluarea media

Gândirea critică este o abilitate esențială în lumea modernă, mai ales când vine vorba de evaluarea conținutului media. Aceasta implică mai mult decât simpla capacitate de a gândi sau de a fi sceptic; este vorba de o abordare metodică și analitică a informațiilor, care permite individului să facă distincția între bine și rău, între fapte și opinii, să identifice posibilele părtiniri și să evalueze sursele și credibilitatea informațiilor.

Numărul surselor media este în continuă creștere. Informația, deseori, se dublează, se triplează etc. Și atunci când în fața ochilor noștri se ivește o știre, fie că este una veridică sau nu, atunci când o vedem pe mai multe platforme, în spatele cărora tot oameni stau și care, la rândul lor, probabil, nu au capacități de evaluare media, ajungem să credem în cele citite și, mai rău, să transmitem informații eronate mai departe.

Prin urmare, este esențial să filtrăm ceea ce consumăm, iar acest lucru necesită ca 3 tipuri de abilități să fie cizelate:

Identificarea și evaluarea surselor: Una dintre cele mai importante abilități de gândire critică în evaluarea media este capacitatea de a identifica și evalua sursele. Aceasta înseamnă a examina cine produce conținutul, cu ce scop și cu ce potențiale influențe sau interese. Este crucial să învățăm să ne întrebăm: „Cine este autorul acestui conținut?”, „Ce motive ar putea avea pentru a prezenta această informație?” și „Ce dovezi aduce pentru susținerea afirmațiilor sale?”.

Identificarea prejudecăților și motivelor ascunse: Este esențial să recunoaștem părtinirile și agendele ascunse în conținutul media. Fiecare poveste este spusă dintr-un anumit punct de vedere. Să nu uităm că moneda are întotdeauna 2 fețe, iar bățul – 2 capete. Și recunoașterea acestui fapt ne poate ajuta să înțelegem mai bine contextul și să evaluăm informațiile într-un mod mai echilibrat. Întrebările cheie pe care trebuie să ni le adresăm ar fi: „Ce fel de limbaj este folosit?”, „Există o încercare de a manipula emoțiile sau de instigare?” și „Ce informații lipsesc care ar putea schimba perspectiva asupra poveștii?”.

Evaluarea credibilității și validității informațiilor: Evaluarea credibilității și validității informațiilor este o componentă esențială a gândirii critice. Aceasta implică verificarea faptelor, compararea informațiilor cu alte surse și analizarea logică a argumentelor prezentate. Este important să fim întotdeauna conștienți de calitatea și fiabilitatea sursei de informații și să căutăm dovezi care să susțină sau să contrazică ceea ce citim sau auzim.

Provocări în dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea abilităților de gândire critică în contextul media actual se confruntă cu mai multe obstacole semnificative.

Unul dintre cele mai mari obstacole este suprasaturația informațională. Într-o lume unde cantitatea de informații disponibile este copleșitoare, capacitatea indivizilor de a procesa și evalua critic aceste informații poate fi diminuată. Suprasaturația poate duce la oboseală informațională, ceea ce face mai dificilă discernerea între sursele de încredere și cele neîncredere sau identificarea părtinirilor și a agendelor ascunse.

Fenomenul „ecoului informațional” și al camerelor de rezonanță limitează expunerea la o gamă largă de puncte de vedere și surse de informații, inhibând dezvoltarea gândirii critice. În spațiile digitale, oamenii tind să se grupeze cu alții care împărtășesc aceleași opinii și credințe, ceea ce poate duce la întărirea părtinirilor și prejudecăților existente.

Dezinformarea și știrile false sunt probleme omniprezente, care amenință integritatea informațiilor și afectează capacitatea oamenilor de a face judecăți critice. Acestea sunt adesea proiectate pentru a manipula opinia publică sau pentru a provoca confuzie și neîncredere. Impactul acestor practici nu este doar individual, ci afectează și societatea în ansamblu, ducând la polarizare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice.

Strategii de îmbunătățire a evaluării media

Pentru îmbunătățirea abilității de a evalua critic conținutul media, sunt necesare strategii complexe și diversificate.

• Educație și formare continuă: Educația continuă, inclusiv ateliere, cursuri și seminarii axate pe gândirea critică și evaluarea media, este esențială. Programele educaționale ar trebui să acopere nu doar tehnici de identificare a știrilor false și a dezinformării, dar și metode de analiză a surselor, recunoașterea prejudecăților și înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt prezentate.
• Promovarea alfabetizării media: O altă strategie crucială este promovarea alfabetizării media, definită ca abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea media într-o varietate de forme. Alfabetizarea media ar ajuta publicul să înțeleagă modul în care media influențează atât percepțiile, cât și societatea, și îi va împuterni să devină consumatori mai conștienți și critici ai informațiilor.
• Utilizarea tehnologiei pentru verificarea faptelor: Tehnologia poate fi un aliat puternic în îmbunătățirea evaluării media. Instrumentele de verificare a faptelor și platformele analitice pot ajuta la distingerea rapidă și eficientă între informațiile autentice și cele false sau înșelătoare. De asemenea, tehnologia poate facilita accesul la o gamă mai largă de surse de informații, ceea ce poate ajuta la obținerea unei perspective mai echilibrate.
• Construirea unei comunități informate: Construirea unei comunități informate și angajate este esențială. Discuțiile deschise, forumurile comunitare și grupurile de discuție pot oferi spații pentru schimbul de idei și pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică într-un mediu de sprijin. Împărtășirea cunoștințelor și experiențelor poate ajuta la creșterea conștientizării importanței evaluării critice a media.

Rolul educației în formarea gândirii critice

Educația este cheia. Ea joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, oferind instrumentele necesare pentru evaluarea eficientă a conținutului media. Abordările educaționale în această direcție ar putea lua mai multe forme.

Integrarea gândirii critice în curriculumul școlar: Integrarea gândirii critice și a evaluării media în curriculumul școlar este un punct de pornire important. Elevii și studenții ar trebui să fie expuși la cursuri și activități care să îi învețe cum să abordeze conținutul media în mod analitic, inclusiv lecții despre cum să identifice sursele de încredere, să recunoască prejudecățile și să verifice faptele.

Programe și ateliere de alfabetizare media: Programele extracurriculare și atelierele de alfabetizare media pot oferi o platformă suplimentară pentru dezvoltarea și exercitarea gândirii critice. Aceste programe pot fi oferite în școli, biblioteci, centre comunitare și online, reprezentând oportunități excelente pentru participanți de toate vârstele să învețe cum să interacționeze cu media într-un mod informat și responsabil.

Rolul educatorilor și al mentorilor: Educatorii și mentorii au un rol esențial în modelarea abilităților de gândire critică ale tinerilor. Prin exemplul personal și prin metodologiile de predare, ei pot inspira și motiva studenții să privească dincolo de suprafața conținutului media și să dezvolte o înțelegere mai profundă a impactului acestuia asupra societății.

Utilizarea tehnologiei educaționale: Tehnologia educațională, inclusiv platformele de învățare online și aplicațiile interactive, poate juca un rol important în dezvoltarea abilităților de gândire critică. Aceste instrumente pot oferi experiențe de învățare personalizate și pot ajuta la simularea situațiilor reale în care elevii/studenții trebuie să evalueze conținutul media.

Concluzii: spre un consum media conștient în Republica Moldova

Prin acest articol, am încercat să explorăm importanța vitală a gândirii critice în evaluarea conținutului media în era informației. Am analizat provocările și complexitățile acestui peisaj mediatic în continuă schimbare și am subliniat cum abilitățile de gândire critică pot fi esențiale în navigarea prin acesta.

În concluzie, gândirea critică este fundamentală pentru evaluarea eficientă a conținutului media și pentru distingerea între informații de încredere și dezinformare. Educația continuă și formarea sunt cheia pentru dezvoltarea și rafinarea acestor abilități esențiale. Tehnologia poate facilita procesul de evaluare media, dar necesită și ea o abordare critică. Analiza studiilor de caz concrete demonstrează importanța și impactul gândirii critice în diferite scenarii.

Este imperativ să recunoaștem și să apreciem rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media. Fie că este vorba de a fi consumatori de media mai informați sau de a fi cetățeni mai angajați în societate, abilitățile de gândire critică ne împuternicesc să facem alegeri mai bine informate și să fim mai rezistenți în fața dezinformării și manipulării. Îmbunătățirea continuă a acestor competențe este un angajament atât individual, cât și colectiv, care are un impact profund asupra modului în care societatea noastră percepe și interacționează cu lumea mediatică. Prin dezvoltarea gândirii critice, putem contribui la crearea unui mediu media mai sănătos, mai transparent și mai echitabil. Iar acest lucru, cu siguranță, ar avea un impact pozitiv și asupra modului nostru de viață, dar și a sănătății noastre mintale.