Archive for category: Frontpage Article

text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Republica Moldova – țară mică, provocare digitală mare.

În țara noastră, la fel ca în multe alte părți ale lumii, era informațională digitală a transformat radical modul în care informațiile sunt create, distribuite și consumate. Această transformare prezintă provocări și oportunități unice, în special în ceea ce privește educația media.

Educația media – procesul de învățare cum să înțelegem, să analizăm, să evaluăm și să creăm conținut într-o varietate de forme – este acum mai importantă ca niciodată. În acest articol, vom explora cum educația media influențează percepția asupra informației în Republica Moldova, un teren fertil pentru investigarea acestui subiect datorită istoriei sale complexe și a peisajului media divers.

Accesul la internet și impactul său asupra consumului de informații

În Republica Moldova, accesul extins la internet a schimbat fundamental modul în care informațiile sunt accesate și consumate. Aproximativ 80% din populație are acces la internet, iar peste 60% dintre cetățeni îl folosesc zilnic. Această conectivitate facilitează accesul la o gamă largă de surse de informații, dar aduce și provocări semnificative, mai ales în termeni de calitate și fiabilitate a conținutului.

Dincolo de cifre, această conectivitate extinsă deschide un dialog permanent între cetățeni și lumea largă. Informațiile circulă rapid și sunt accesibile de oriunde, oricând, transformând fiecare utilizator într-un potențial receptor și emițător de conținut. Cu toate acestea, această libertate însemnată de acces vine și cu responsabilitatea de a filtra și evalua critic informațiile primite.

Contextul istoric și cultural al Republicii Moldova are un impact semnificativ asupra modului în care media este consumată și interpretată. Având o istorie complexă, marcată de influențe estice și vestice, societatea moldovenească se confruntă cu un amestec unic de perspective și narative media. Această diversitate a surselor și a punctelor de vedere este un atu, dar reprezintă și o provocare în contextul educației media.

În această societate, trecutul politic și tranzițiile au lăsat amprente asupra percepției publice și încrederii în mass-media. Diferențele în interpretarea evenimentelor istorice, fluctuațiile politice și schimbările sociale se reflectă în modul în care media este consumată și înțeleasă. Prin urmare, educația media în Republica Moldova trebuie să țină cont de acest peisaj complex, oferind instrumente critice care să permită cetățenilor să navigheze eficient în acest mediu.

Начало формы

Dezvoltarea abilităților critice în contextul media actual

Educația media în Republica Moldova ar trebui să-și propună mai mult decât familiarizarea cu noile tehnologii, scopul său principal fiind dezvoltarea abilităților de gândire critică necesare pentru a naviga în mod eficient prin peisajul informațional complex de astăzi. Acest proces include învățarea cum să evaluăm sursa unei informații, să recunoaștem posibilele părtiniri și agende ascunse, și să distingem între informații credibile și cele înșelătoare sau false.

În absența acestor competențe critice, cetățenii sunt expuși riscului de a fi manipulați și de a cădea pradă dezinformării. În Republica Moldova, unde media digitală este în continuă expansiune, abilitatea de a evalua și analiza informațiile este esențială. De exemplu, în contextul recentelor crize de sănătate și politică, am fost martori cum știrile false pot genera confuzie și panică, influențând negativ percepțiile și comportamentele cetățenilor. Campaniile de dezinformare legate de sănătate, precum cele din timpul pandemiei COVID-19, au avut impact asupra modului în care oamenii au răspuns recomandărilor de sănătate publică. Similar, în sfera politică, informațiile false sau manipulate au potențialul de a distorsiona percepțiile publicului despre candidați și politici, afectând astfel procesul democratic.

Într-un episod revelator al impactului informațiilor false în Republica Moldova, putem analiza cazul și din campania electorală din 2016. În acea perioadă, o informație incorectă a circulat intens, sugerând că Maia Sandu, candidata la funcția de șef de stat, ar urma să primească în Republica Moldova 30.000 de refugiați sirieni în cazul câștigării alegerilor parlamentare. Desigur, în cadrul dezbaterilor electorale televizate, Maia Sandu a negat ferm aceste afirmații și le-a calificat drept informații false și manipulatorii. În ciuda demersurilor de a dezminți aceste acuzații, informația continuă să circule și a creat un climat de dezinformare și confuzie în rândul publicului. Acest exemplu ilustrează modul în care informațiile false pot influența percepția electorală și evidențiază importanța educației media în dezvoltarea abilităților critice ale cetățenilor pentru evaluarea surselor și a veridicității informațiilor. Dacă chiar și Maia Sandu, în calitate de șef de stat, a fost nevoită să se confrunte cu aceste acuzații și să le combată public, atunci cu atât mai mult se pune în lumină nevoia continuă de educație media pentru cetățeni și instituțiile media din Republica Moldova pentru a contracara răspândirea informațiilor false.

Aceste exemple subliniază cât de important este ca cetățenii să fie echipați cu abilitățile necesare pentru a evalua critic sursele de informare și a recunoaște știrile false sau denigratoare. Educația media în Republica Moldova trebuie să abordeze aceste provocări, echipând cetățenii cu uneltele necesare pentru a naviga cu discernământ prin peisajul mediatic.

În continuare, vom încerca să aducem în prim-plan date statistice relevante și actualizate care să ilustreze situația din 2023 a educației media și consumului de informații în Republica Moldova. Înțelegerea acestor statistici oferă o bază solidă pentru a aprecia contextul media în care cetățenii moldoveni trăiesc și interacționează în prezent.

Penetrarea Internetului și utilizarea acestuia

Având în vedere ratele de creștere anterioare, se estimează că penetrarea internetului în Republica Moldova a crescut cu 20% față de datele din 2021. Astfel, avem acum aproape 90% din populație cu acces la internet, ceea ce ar putea însemna că Moldova depășește chiar și unele tendințe globale de conectivitate. Se estimează că utilizarea zilnică a internetului de pe PC-uri a crescut la aproximativ 1.362 milioane de utilizatori, în timp ce utilizarea de pe dispozitive mobile a ajuns la aproape 1.810 milioane. Această extindere masivă subliniază și mai mult importanța educației media pentru a asigura un consum responsabil al informațiilor.

Expunerea la conținut media

Un utilizator obișnuit din Moldova este acum probabil expus la peste 3000 de imagini, videoclipuri și alte forme de conținut în fiecare zi. Această avalanșă de informații necesită competențe critice robuste pentru a naviga eficient și în siguranță prin peisajul mediatic, făcând educația media un element crucial pentru societatea modernă.

Nivelul de educație media

Deși nu avem date concrete pentru nivelul de educație media în 2023, tendințele indică o nevoie accentuată de dezvoltare a competențelor media. Este probabil că discrepanța dintre încrederea pe care oamenii o au în abilitățile lor de a identifica știrile false și realitatea eficacității acestor abilități continuă să existe. Astfel, programele de educație media ar trebui să rămână o prioritate în politicile educaționale pentru a îmbunătăți competențele cetățenilor în acest domeniu vital.

Recomandări pentru colectarea datelor suplimentare

Pentru o analiză mai profundă și mai exactă în viitor, ar fi esențial să se realizeze sondaje și studii care să evalueze nivelul actual de conștientizare și competențe media în rândul diferitelor grupuri demografice din Moldova. Ar fi, de asemenea, util să se examineze cum diferite grupuri de vârstă și sociale interacționează cu media digitală și tradițională, în special în contextul schimbărilor rapide din peisajul digital.

Efectele educației media asupra societății

Educația media are un impact profund asupra societății, influențând nu doar modul în care informațiile sunt percepute, ci și modul în care sunt utilizate pentru a sprijini sau contesta inițiativele civice și democratice. În Republica Moldova, unde tranziția spre o societate deschisă și democratică continuă să evolueze, educația media este un instrument crucial care permite cetățenilor să participe în mod eficient la procesul democratic. Într-o societate în evoluție către deschidere și democrație, cetățenii bine instruiți media pot contribui semnificativ la dezbaterile și deciziile care formează viitorul țării. Cu alte cuvinte, cetățenii bine informați devin astfel actori activi în susținerea sau contestarea inițiativelor civice și democratice.

Un exemplu specific din Republica Moldova este utilizarea rețelelor sociale în mobilizarea civică și în campaniile de conștientizare. Proiectele care educă tinerii despre cum să identifice și să verifice informațiile înainte de a le împărtăși au avut un impact pozitiv asupra reducerii răspândirii știrilor false și a încurajat dialogul constructiv. În plus, atelierele și seminariile de educație media, care sunt organizate de diverse ONG-uri și instituții educaționale, ajută la creșterea nivelului de conștientizare a importanței analizei critice a informațiilor primite.

Fiind asigurați cu instrumente necesare pentru evaluarea critică a conținutului media, cetățenii obțin o protecție suplimentară împotriva informațiilor false sau eronate. Ei devin mai predispuși să analizeze informațiile critice, să își exprime opiniile în mod constructiv și să participe la discuții informate, asigurând astfel o societate mai conștientă și rezistentă la influențele dezinformării.

Soluții și inițiative pentru îmbunătățirea educației media

Pentru îmbunătățirea continuă a educației media în Republica Moldova, este esențial să se sprijine și să se dezvolte programele existente, precum și să se inițieze altele noi. Un accent deosebit trebuie pus pe integrarea educației media în curricula școlară, de la nivel primar până la universitar. Esențiale sunt și campaniile de conștientizare publică, dar și atelierele care să îi învețe pe cetățeni să fie consumatori de media sceptici, care să-și adreseze întrebări și care să caute, ulterior, adevărul.

Programele care vizează tineretul sunt deosebit de importante, deoarece tinerii sunt cei mai activi online și, prin urmare, sunt mai susceptibili la influența dezinformării. Inițiativele ar trebui să includă parteneriate între școli, universități, organizații media și grupuri civice pentru a dezvolta materiale educaționale interactive și angajante care să vorbească limba digitală a tineretului.

Educația media este mai mult decât o necesitate – este un drept al cetățeanului în Republica Moldova. În lumina datelor prezentate, este evident că educația media este vitală pentru asigurarea unei societăți informate, angajate și reziliente în fața dezinformării.

Într-o societate în care fluxul continuu de informații poate crea confuzie și incertitudine, educația media oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a face față provocărilor. Prin înțelegerea mecanismelor manipulării informației și a tehnologiilor digitale, oamenii devin imuni la tentativele de dezinformare și diseminare a știrilor false. În același timp, educația media contribuie la formarea unei comunități informate și colaborative. Cetățenii bine pregătiți sunt mai dispuși să își împărtășească cunoștințele și să își sprijine comunitatea în eforturile de a contracara influențele dăunătoare ale informațiilor false. În timp ce statistica ne oferă o privire asupra realității actuale, doar acțiunile și inițiativele noastre vor defini modul în care această realitate se va schimba.

În final, într-o eră în care fluxul rapid de informații poate atât să informeze, cât și să influențeze, educația media devine un pilon esențial pentru cetățeni. Fiecare cetățean trebuie să aibă competențele necesare pentru a naviga în peisajul informațional complex al secolului 21. Îmbunătățirea educației media în Republica Moldova nu este doar o investiție în viitorul individual al cetățenilor săi, ci și în viitorul democratic al națiunii: este o responsabilitate colectivă. Prin urmare, îndemnul este unul pe cât de evident, pe atât de simplu: să punem bazele unei societăți bine informate prin sprijinirea și dezvoltarea educației media la toate nivelurile.

Text de Victoria Rață

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Suntem în anul 2023, iar acest lucru presupune că am atins „vârful” vremurilor și informațiilor digitale. Iar în această eră, capacitatea de a evalua critic conținutul media nu este doar un avantaj, ci o necesitate esențială. Cu expansiunea digitală, nu doar cantitatea, ci și calitatea informațiilor cu care interacționăm zilnic s-au schimbat. Dacă până nu demult în avantaj și învingător era cel care descoperea primul careva date sau informații, atunci astăzi realitatea este alta: câștigă cel care descoperă primul informația corectă, adevărată, veridică din multitudinea de surse care există online și offline.

Prin urmare, pentru a naviga în acest peisaj mediatic diversificat este necesară o abordare analitică și critică. Gândirea critică, o abilitate fundamentală în secolul 21, presupune capacitatea de a gândi clar și rațional, de a înțelege conexiunile logice între idei și de a evalua în mod obiectiv informațiile și argumentele. În contextul media, aceasta înseamnă capacitatea de a distinge între fapte și opinii, de a identifica părtinirile și motivele ascunse, și de a evalua sursele și validitatea informațiilor. Acest articol explorează rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media și subliniază abilitățile necesare pentru a interpreta eficient informațiile.

Contextul consumului de media în Republica Moldova

Media în Republica Moldova a suferit transformări profunde, stimulată de progresele tehnologice rapide și de creșterea accesului la internet. Această evoluție a schimbat nu doar modalitățile prin care consumăm informația, ci și natura însăși a conținutului media cu care interacționăm zilnic. De exemplu, dacă ieri marea majoritate a oamenilor consumau conținut pe Facebook, astăzi ei s-au mutat pe Instagram, YouTube și TikTok, iar mâine, cu siguranță, vor migra pe alte platforme și se vor adapta conținutul oferit de acestea. Cu alte cuvinte, peisajul media actual este caracterizat de o diversitate enormă, oferind de la știri online și bloguri, la platforme de socializare și podcast-uri. Iar fiecare dintre aceste canale vine cu propriul set de provocări în ceea ce privește evaluarea conținutului.

Într-o eră a “știrilor rapide” și a informațiilor accesibile cu un simplu click, utilizatorii sunt adesea copleșiți de volumul de conținut disponibil. Acest lucru poate duce la dificultăți în distingerea între surse de încredere și informații eronate sau tendențioase. Impactul media asupra percepției publice și asupra deciziilor individuale este semnificativ. Modul în care informațiile sunt prezentate, contextul în care sunt plasate și sursa de unde provin pot influența în mod subtil, dar puternic, opinii și comportamente. Îndeosebi când urmează un eveniment de anvergură, social sau politic.

Abilitățile de gândire critică în evaluarea media

Gândirea critică este o abilitate esențială în lumea modernă, mai ales când vine vorba de evaluarea conținutului media. Aceasta implică mai mult decât simpla capacitate de a gândi sau de a fi sceptic; este vorba de o abordare metodică și analitică a informațiilor, care permite individului să facă distincția între bine și rău, între fapte și opinii, să identifice posibilele părtiniri și să evalueze sursele și credibilitatea informațiilor.

Numărul surselor media este în continuă creștere. Informația, deseori, se dublează, se triplează etc. Și atunci când în fața ochilor noștri se ivește o știre, fie că este una veridică sau nu, atunci când o vedem pe mai multe platforme, în spatele cărora tot oameni stau și care, la rândul lor, probabil, nu au capacități de evaluare media, ajungem să credem în cele citite și, mai rău, să transmitem informații eronate mai departe.

Prin urmare, este esențial să filtrăm ceea ce consumăm, iar acest lucru necesită ca 3 tipuri de abilități să fie cizelate:

Identificarea și evaluarea surselor: Una dintre cele mai importante abilități de gândire critică în evaluarea media este capacitatea de a identifica și evalua sursele. Aceasta înseamnă a examina cine produce conținutul, cu ce scop și cu ce potențiale influențe sau interese. Este crucial să învățăm să ne întrebăm: „Cine este autorul acestui conținut?”, „Ce motive ar putea avea pentru a prezenta această informație?” și „Ce dovezi aduce pentru susținerea afirmațiilor sale?”.

Identificarea prejudecăților și motivelor ascunse: Este esențial să recunoaștem părtinirile și agendele ascunse în conținutul media. Fiecare poveste este spusă dintr-un anumit punct de vedere. Să nu uităm că moneda are întotdeauna 2 fețe, iar bățul – 2 capete. Și recunoașterea acestui fapt ne poate ajuta să înțelegem mai bine contextul și să evaluăm informațiile într-un mod mai echilibrat. Întrebările cheie pe care trebuie să ni le adresăm ar fi: „Ce fel de limbaj este folosit?”, „Există o încercare de a manipula emoțiile sau de instigare?” și „Ce informații lipsesc care ar putea schimba perspectiva asupra poveștii?”.

Evaluarea credibilității și validității informațiilor: Evaluarea credibilității și validității informațiilor este o componentă esențială a gândirii critice. Aceasta implică verificarea faptelor, compararea informațiilor cu alte surse și analizarea logică a argumentelor prezentate. Este important să fim întotdeauna conștienți de calitatea și fiabilitatea sursei de informații și să căutăm dovezi care să susțină sau să contrazică ceea ce citim sau auzim.

Provocări în dezvoltarea gândirii critice

Dezvoltarea abilităților de gândire critică în contextul media actual se confruntă cu mai multe obstacole semnificative.

Unul dintre cele mai mari obstacole este suprasaturația informațională. Într-o lume unde cantitatea de informații disponibile este copleșitoare, capacitatea indivizilor de a procesa și evalua critic aceste informații poate fi diminuată. Suprasaturația poate duce la oboseală informațională, ceea ce face mai dificilă discernerea între sursele de încredere și cele neîncredere sau identificarea părtinirilor și a agendelor ascunse.

Fenomenul „ecoului informațional” și al camerelor de rezonanță limitează expunerea la o gamă largă de puncte de vedere și surse de informații, inhibând dezvoltarea gândirii critice. În spațiile digitale, oamenii tind să se grupeze cu alții care împărtășesc aceleași opinii și credințe, ceea ce poate duce la întărirea părtinirilor și prejudecăților existente.

Dezinformarea și știrile false sunt probleme omniprezente, care amenință integritatea informațiilor și afectează capacitatea oamenilor de a face judecăți critice. Acestea sunt adesea proiectate pentru a manipula opinia publică sau pentru a provoca confuzie și neîncredere. Impactul acestor practici nu este doar individual, ci afectează și societatea în ansamblu, ducând la polarizare și la erodarea încrederii în instituțiile democratice.

Strategii de îmbunătățire a evaluării media

Pentru îmbunătățirea abilității de a evalua critic conținutul media, sunt necesare strategii complexe și diversificate.

• Educație și formare continuă: Educația continuă, inclusiv ateliere, cursuri și seminarii axate pe gândirea critică și evaluarea media, este esențială. Programele educaționale ar trebui să acopere nu doar tehnici de identificare a știrilor false și a dezinformării, dar și metode de analiză a surselor, recunoașterea prejudecăților și înțelegerea contextului mai larg în care informațiile sunt prezentate.
• Promovarea alfabetizării media: O altă strategie crucială este promovarea alfabetizării media, definită ca abilitatea de a accesa, analiza, evalua și crea media într-o varietate de forme. Alfabetizarea media ar ajuta publicul să înțeleagă modul în care media influențează atât percepțiile, cât și societatea, și îi va împuterni să devină consumatori mai conștienți și critici ai informațiilor.
• Utilizarea tehnologiei pentru verificarea faptelor: Tehnologia poate fi un aliat puternic în îmbunătățirea evaluării media. Instrumentele de verificare a faptelor și platformele analitice pot ajuta la distingerea rapidă și eficientă între informațiile autentice și cele false sau înșelătoare. De asemenea, tehnologia poate facilita accesul la o gamă mai largă de surse de informații, ceea ce poate ajuta la obținerea unei perspective mai echilibrate.
• Construirea unei comunități informate: Construirea unei comunități informate și angajate este esențială. Discuțiile deschise, forumurile comunitare și grupurile de discuție pot oferi spații pentru schimbul de idei și pentru dezvoltarea abilităților de gândire critică într-un mediu de sprijin. Împărtășirea cunoștințelor și experiențelor poate ajuta la creșterea conștientizării importanței evaluării critice a media.

Rolul educației în formarea gândirii critice

Educația este cheia. Ea joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice, oferind instrumentele necesare pentru evaluarea eficientă a conținutului media. Abordările educaționale în această direcție ar putea lua mai multe forme.

Integrarea gândirii critice în curriculumul școlar: Integrarea gândirii critice și a evaluării media în curriculumul școlar este un punct de pornire important. Elevii și studenții ar trebui să fie expuși la cursuri și activități care să îi învețe cum să abordeze conținutul media în mod analitic, inclusiv lecții despre cum să identifice sursele de încredere, să recunoască prejudecățile și să verifice faptele.

Programe și ateliere de alfabetizare media: Programele extracurriculare și atelierele de alfabetizare media pot oferi o platformă suplimentară pentru dezvoltarea și exercitarea gândirii critice. Aceste programe pot fi oferite în școli, biblioteci, centre comunitare și online, reprezentând oportunități excelente pentru participanți de toate vârstele să învețe cum să interacționeze cu media într-un mod informat și responsabil.

Rolul educatorilor și al mentorilor: Educatorii și mentorii au un rol esențial în modelarea abilităților de gândire critică ale tinerilor. Prin exemplul personal și prin metodologiile de predare, ei pot inspira și motiva studenții să privească dincolo de suprafața conținutului media și să dezvolte o înțelegere mai profundă a impactului acestuia asupra societății.

Utilizarea tehnologiei educaționale: Tehnologia educațională, inclusiv platformele de învățare online și aplicațiile interactive, poate juca un rol important în dezvoltarea abilităților de gândire critică. Aceste instrumente pot oferi experiențe de învățare personalizate și pot ajuta la simularea situațiilor reale în care elevii/studenții trebuie să evalueze conținutul media.

Concluzii: spre un consum media conștient în Republica Moldova

Prin acest articol, am încercat să explorăm importanța vitală a gândirii critice în evaluarea conținutului media în era informației. Am analizat provocările și complexitățile acestui peisaj mediatic în continuă schimbare și am subliniat cum abilitățile de gândire critică pot fi esențiale în navigarea prin acesta.

În concluzie, gândirea critică este fundamentală pentru evaluarea eficientă a conținutului media și pentru distingerea între informații de încredere și dezinformare. Educația continuă și formarea sunt cheia pentru dezvoltarea și rafinarea acestor abilități esențiale. Tehnologia poate facilita procesul de evaluare media, dar necesită și ea o abordare critică. Analiza studiilor de caz concrete demonstrează importanța și impactul gândirii critice în diferite scenarii.

Este imperativ să recunoaștem și să apreciem rolul gândirii critice în evaluarea conținutului media. Fie că este vorba de a fi consumatori de media mai informați sau de a fi cetățeni mai angajați în societate, abilitățile de gândire critică ne împuternicesc să facem alegeri mai bine informate și să fim mai rezistenți în fața dezinformării și manipulării. Îmbunătățirea continuă a acestor competențe este un angajament atât individual, cât și colectiv, care are un impact profund asupra modului în care societatea noastră percepe și interacționează cu lumea mediatică. Prin dezvoltarea gândirii critice, putem contribui la crearea unui mediu media mai sănătos, mai transparent și mai echitabil. Iar acest lucru, cu siguranță, ar avea un impact pozitiv și asupra modului nostru de viață, dar și a sănătății noastre mintale.

text de Artiom Gușan

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

În ultimele decenii, conflictele armate au generat suferință și pierderi umane semnificative pentru milioane de civili, acompaniate de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și al drepturilor omului. În această realitate tulburătoare, jurnaliștii și profesioniștii media se confruntă cu riscuri imense, alegând să aducă lumii relatări despre ororile conflictelor armate și costurile umane asociate.

Raportarea din zonele de conflict este extrem de periculoasă, dar jurnaliștii, din datorie profesională, aleg să furnizeze informații vitale pentru a menține societatea informată și pentru a ne asigura că reacțiile noastre sunt fundamentate pe fapte reale. Într-un context în care societatea civilă este adesea absentă sau limitată în timpul conflictelor armate, mass-media devine nu doar un observator, ci și o sursă esențială de informații, un combatant, o țintă și un câmp de luptă.

Cu tehnologia modernă, informațiile se răspândesc rapid, iar presiunea asupra jurnaliștilor de a acoperi evenimentele în timp real într-un mediu competitiv a crescut semnificativ. În această ecuație, libertatea de exprimare și informare, fundamentale pentru democrație, se confruntă cu amenințări grave, iar protecția jurnaliștilor devine crucială pentru menținerea acestor libertăți.

Protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor armate

Cu creșterea importanței informațiilor în conflictele armate, jurnaliștii sunt în centrul unei transformări semnificative a peisajului informațional. Organizațiile cu experiență, precum Federația Internațională a Jurnaliștilor, recunosc că niciun reportaj nu valorează viața unui jurnalist. Cu toate acestea, jurnaliștii se confruntă cu provocări specifice într-un mediu informațional în schimbare rapidă.

În această privință, planificarea activității jurnalistului în zone cu risc ridicat devine esențială pentru asigurarea siguranței acestora. Pașii precum cercetarea amănunțită, studiul contextului istoric și cultural, planificarea logistică și pregătirea medicală devin imperative pentru supraviețuirea în astfel de medii periculoase.

Protecția jurnaliștilor prin perspectiva Dreptului umanitar

Dreptul Internațional Umanitar (DIU) reprezintă cadrul legal care reglementează tratamentul indivizilor în conflictele armate. În acest context, jurnaliștii beneficiază de protecție în temeiul DIU, care cuprinde principii generale de protecție și garanții specifice privind atacurile, arestarea și reținerea lor.

Articolul din Protocolul Adițional I (PA I) al Convențiilor de la Geneva recunoaște jurnaliștii ca civili în misiuni profesionale periculoase și interzice atacurile asupra lor. Cu toate acestea, protecția efectivă pe teren rămâne o provocare, iar jurnaliștii sunt tot mai expuși la riscuri precum răpiri, amenințări și arestări.

Arestarea și detenția jurnaliștilor în conflictele armate reprezintă o amenințare majoră, iar drepturile omului completează DIU în această privință. Protecția diferă în funcție de statutul jurnalistului, cu corespondenții de război beneficiind de un statut special în cazul detenției.

Viitorul protecției jurnaliștilor

Cu toate eforturile pentru a proteja jurnaliștii în conflictele armate, rămân probleme neclarificate. Definirea precisă a unui jurnalist și recunoașterea statutului său în diferitele situații rămân subiecte de dezbatere. Tehnologiile emergente, cum ar fi dronele și raportarea de la distanță, aduc provocări suplimentare, iar DIU trebuie să evolueze pentru a aborda aceste schimbări.

Viitorul protecției jurnaliștilor în conflictele armate depinde de angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități sunt esențiale pentru asigurarea siguranței jurnaliștilor și menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

Gândirea critică și educația media în rândul tinerilor

De asemenea, este crucial să abordăm această problemă în contextul gândirii critice și educației media în rândul tinerilor. Gândirea critică înseamnă evaluarea atentă a informațiilor, recunoașterea surselor credibile și conștientizarea provocărilor cu care se confruntă jurnaliștii în timpul conflictelor armate. Educația media ar trebui să ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți informate și angajate.

Instrumente și resurse în vederea abilitării tinerilor în vederea evaluării informației în mod critic

Tematica protejării jurnaliștilor în timpul conflictelor armate și gândirea critică a tinerilor poate fi înțeleasă prin promovarea unei abordări echilibrate și informate asupra conflictelor armate. Educația media poate juca un rol esențial în formarea unei generații capabile să evalueze informațiile în mod critic, să aprecieze rolul jurnaliștilor în furnizarea acestora și să sprijine eforturile continue de protejare a acestora în timpul conflictelor armate.

Pentru a dezvolta abilitățile necesare, a deveni consumatori informați și pentru a înțelege importanța jurnalismului în menținerea unei societăți angajate și informate, tinerii pot beneficia de diverse instrumente și resurse. Printre acestea o atenție sporită poate fi acordată Educației Media în Școli, care ar cuprinde diverse Programe de Studiu Dedicate, precum Integrarea educației media în programele școlare. Acestea ar putea oferi tinerilor cunoștințe fundamentale despre modul în care funcționează mass-media și rolul său în societate. De asemenea Dezvoltarea Gândirii Critice prin intermediul includerii unor module care să stimuleze gândirea critică și analiza atentă a informațiilor poate ajuta tinerii să devină mai conștienți de manipulările posibile și să identifice știrile false.

Totodată este relevant de menționat utilitatea Cursurilor Online și Resurse Interactive, precum Platformele de Educație Online. Aceste Cursuri online dedicate educației media, oferite de organizații de încredere, pot ajuta tinerii să-și dezvolte abilitățile în propriul ritm. Jocurile Educaționale interactive pot simula anumite experiențe media și îi învață pe tineri cum să interpreteze și să evalueze informațiile.

Înființarea Cluburilor  Școlare și Activitățile  Extracurriculare reprezintă un mecanism de consolidare a educației media în rândul tinerilor. Astfel, implicarea în diverse cluburi de jurnalism poate oferi tinerilor oportunitatea de a experimenta procesul jurnalistic și de a înțelege provocările cu care se confruntă jurnaliștii. Totodată, organizarea de ateliere și dezbateri pe teme media pot încuraja discuțiile și schimbul de idei între tineri, ajutându-i să-și formeze propriile opinii informate.

Este incontestabilă necesitatea valorificării Resurselor Online, precum Site-urile de verificare a faptelor, care ar direcționa tinerii către site-uri specializate.  Astfel,  verificarea faptelor poate fi esențială pentru a-i învăța pe tineri să confirme autenticitatea informațiilor pe care le întâlnesc online.Totodată, promovarea accesului la surse de știri respectabile și de încredere este crucială pentru a dezvolta încrederea în informații.

Concluzie

În contextul conflictelor armate și al amenințărilor la adresa jurnalismului, protejarea jurnaliștilor devine o prioritate esențială. Acest articol a explorat perspectivele juridice ale Dreptului Internațional Umanitar și importanța educației media în formarea tinerilor ca cetățeni informați și implicați.

Riscurile semnificative cu care se confruntă jurnaliștii în zonele de conflict subliniază necesitatea planificării și pregătirii adecvate pentru a face față mediilor periculoase. De asemenea, au fost evidențiate provocările actuale privind definirea și recunoașterea statutului jurnalistului în diverse situații, inclusiv în contextul tehnologiilor emergente.

Importanța Dreptului Internațional Umanitar ca instrument de protecție a jurnaliștilor este incontestabilă, recunoscând simultan nevoia de adaptare la schimbările aduse de tehnologie.

Explorarea legăturii strânse dintre educația media și gândirea critică în rândul tinerilor a acentuat importanța integrării educației media în școli. Instrumente precum programele de studiu, platformele online, cluburile de jurnalism și dezbaterile, alături de necesitatea încurajării tinerilor să devină consumatori informați, având acces la resurse online precum site-uri de verificare a faptelor și surse de știri de încredere sunt esențiale pentru o societate democratică.

Prin promovarea acestor instrumente și resurse, există posibilitatea de a transforma tinerii în consumatori informați și cetățeni implicați în societate. Gândirea critică și educația media au fost identificate drept elementele cheie pentru asigurarea unei interpretări conștiente și responsabile a informațiilor într-un peisaj media complex. Astfel, angajamentul continuu al comunității internaționale, statelor și organizațiilor media rămâne esențial pentru dezvoltarea unor mecanisme eficiente de aplicare a normelor existente și adaptarea acestora la noile realități, contribuind astfel la menținerea integrității informaționale într-o lume afectată de conflicte.

text de Igor Aramă

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

CONTEXT GENERAL

Digitalizarea are un impact profund asupra vieții sociale, economice, politice și culturale cotidiene a cetățenilor, lucrătorilor și consumatorilor și afectează toate domeniile societății, întrucât digitalizarea se află la originea mai multor diferențe sociale, cu apariția unui nou decalaj digital, nu numai între zonele urbane bine conectate și zonele rurale și îndepărtate, ci și între cei care pot beneficia pe deplin de un spațiu digital îmbogățit, accesibil și sigur, cu o gamă largă de servicii[1].

În acest sens, digitalizarea proceselor media și informarea cetățenilor, nu reprezintă o excepție de la norma generală.

Prin urmare, tehnologizarea și digitalizarea procesului mediatic și-au pus amprenta pe toate aspectele activității jurnalistice. Internetul, folosirea platformelor digitale, analiza comparativă, dar și evolutivă a proceselor și fenomenelor și stocare a informațiilor, le permite jurnaliștilor să obțină, într-un timp foarte scurt, accesul la documente oficiale, baze de date, inclusiv, date cu caracter personal, resurse electronice ale altor instituții de presă din țară sau peste hotare, biblioteci, arhive, etc.

Posibilitățile jurnalistului s-au lărgit într-atât, încât actualmente un profesionist bun poate realiza articole jurnalistice fără a ieși pe teren și fără a realiza interviuri s-au purta discuții.

Mai exact, jurnalismul se află într-un context nou, cu reguli care sunt de asemenea noi, nevoi diferite, riscuri și oportunități de neconceput în parametrii vechilor modele privind procesul de informare și comunicare. Din această perspectivă, digitalizarea serviciilor media a avut și va avea cu siguranță un impact direct asupra consumatorilor de informații, reușind să schimbe radical percepția cu privire la:

1. timpul de execuție a transferului de date și informații;
2. spațiul în care se activează (offline/online);
3. folosirea platformelor digitale în procesul de prestare a serviciilor;
4. prestarea serviciilor media prin intermediul platformelor de socializare;
5. nivelul de confidențialitate și prelucrare a datelor cu caracter personal;
6. exploatarea surselor de informare veridice și în regim real;
7. dezvoltarea strategică din perspectiva digitalizării proceselor media.

În contextul tendinței de digitalizare a proceselor de interacțiune cu potențialii consumatori de informații, instituțiile de media sunt nevoite să se adapteze unui nou model de afaceri și prestare a serviciilor, care implică procesul de utilizare a platformelor și tehnologiilor avansate sau digitale în scopul cercetării, adunării, producerii și prezentării de știri și informații, țintit pentru piața educată progresiv pe calculator și care poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră, fără plăți adiacente.

PLATFORME ȘI SERVICII CARE POT FI OPERATE DE CĂTRE JURNALIȘTI

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ

MSign este serviciul guvernamental de semnătură electronică, care oferă posibilitatea jurnaliștilor să utilizezi Semnătura Mobilă (orange/moldcell) și Semnătura electronică pe Stick USB (Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică), în interacțiunile online și să verifice autenticitatea semnăturilor altor persoane în condiții de securitate garantată.

Totodată, deținerea unei semnături electronice, creează în spațiul virtual o identitate electronică, echivalentă cu buletinul de identitate a persoanei fizice și reprezintă:

1. Instrument de identificare a persoanei fizic și juridice în spațiul electronic;
2. Instrument ce permite interacțiuni cu efect juridice la distanță și schimb de documente electronice;

Utilizând semnătura digitală te poți autentifica pe platforme digitale, semna documente și solicitări electronice, valida autenticitatea unor acte, întocmi cereri online pentru anumite servicii, fără a te deplasa la ghișeu, contesta răspunsuri, etc.

Beneficiile semnăturii digitală pentru jurnaliști și instituție media.

• Ai acces 24/7 la informații pe care le deține statul despre tine prin intermediul Portalului Guvernamental al Cetățeanului și Antreprenorului – https://mcabinet.gov.md;
• Beneficiezi de serviciile și platformele electronice guvernamentale gratuite, sau contra plată, destinate cetățenilor și mediului de afaceri;
• Semnezi și verifici documente electronice prin MSign – https://msign.gov.md;
• Acorzi împuterniciri de reprezentare prin intermediul Serviciului electronic guvernamental MPower;
• Ești scutit de costuri de printare, scanare și transport al documentelor;
• Transmiți și recepționezi documente și informații într-un timp operativ;
• Ești asigurat din punct de vedere al confidențialității datelor și siguranța datelor (expediate direct la destinatar, fără terți, curieri sau operatori);
• Semnezi documente din orice colț al lumii fără bariere de timp și distanță;
• Elimini necesitatea de a tipări documentele doar pentru a fi semnate;
• Poți eficientiza și automatiza munca, procesele și procedurile de lucru;
• Te bucuri de o experiență plăcută și sigură de interacțiune la distanță cu instituțiile statului și/sau private.

Cum accesezi serviciul pentru semnare:

1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
2. Alege opțiunea Semnează;
3. Încarcă fișierul (documentul în pdf) pentru semnare;
4. Scrie motivul semnării (opțiuni de răspuns pot fi: aprobat, semnat, rezoluția etc.)
5. Scrie codul din imagine și semnează!

Cum accesezi serviciul pentru verificare:

1. Accesează platforma https://msign.gov.md;
2. Alege opțiunea Verifică;
3. Încarcă fișierul/fișierele (în pdf) pentru verificare;
4. Accesează butonul – verifică documentul;

SERVICIUL GUVERNAMENTAL DE PLĂȚI ELECTRONICE

Platforma de plăți electronice https://mpay.gov.md/ este serviciul guvernamental de plăți electronice, un instrument informațional cu ajutorul căruia, jurnaliștii pot achita diverse servicii online, în procesul de documentare a unor articole, sau efectua plăți pentru a avea acces în cadrul unor sisteme informaționale de interes (instrumente oferite de către instituțiile statului, contra plată, cum ar fi baza de date de la Cadastru, accesul la dosarul de înregistrare al companiei, accesul la informații statistice, etc.).

MPay face posibilă achitarea serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plată cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar.

Achitarea serviciilor prin MPay se face prin orice instrument de plată legal, disponibil pe piața din Republica Moldova.

Beneficiile Serviciului guvernamental de plăți electronice pentru jurnaliști și instituție media.

• Plătește cu orice card, fără comision;
• Rapid și sigur;
• Simplu și comod;
• La distanță de un click;
• Nu depinzi de cozi sau programări incomode și inutile;
• Peste 1500 de servicii pot fi achitate prin MPay.

Scenariul de achitare.

Este necesar de accesat e-Serviciul dorit (spre exemplu: Solicitare de informații statistice de la Biroul Național de Statistică) și completată cererea online pentru acces la date și/sau metadate. Serviciul va calcula suma spre plată și va propune să achițitați prin MPay.

Prin urmare, va fi efectuată redirecționarea pe pagina https://mpay.gov.md/, unde se poate selecta modalitatea de achitare și efectua plata. La sfârșitul operațiunii serviciul va veni cu o confirmare de plată. În orice moment se poate de verificat statutul plății.

Dacă deții o factură de plată, poți scana QR codul facturii și vei fi redirecționat spre achitare.

Prin intermediul MPay pot fi achitate și serviciile offline, comanda cărora se efectuează la ghișeul instituțiilor publice. Pentru aceasta este necesar de accesat pagina https://mpay.gov.md/, selectat serviciul și introduce numărul comenzii, cererii, după care se achită la fel cum se face la terminalele de plată.

PORTALUL GUVERNAMENTAL DE DATE

Portalul Guvernamental de https://date.gov.md/ este o resursă informațională publică, creată în scopul asigurării unei experiențe calitative, holistice și integrate pentru toți cei interesați de a accesa și utiliza datele care sunt colectate și produse de autorități, instituții publice, Guvern în general.

Datele cu caracter public sunt structurate în funcție de ministere și instituții: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Turismului etc. Jurnaliștii pot să consulte cu ușurință seturile de date, să solicite anumite informații pe care le consideră utile, să-și exprime opinia și să propună direcții de îmbunătățire a platformei. Vocea jurnaliștilor poate fi lesne auzită de către ministere și instituții subordonate, iar dialogul dintre autorități și jurnaliști este deosebit de important pentru deschiderea datelor utile opiniei publice.

Portalul Guvernamental de Date reprezintă o agregare a 3 inițiative ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul datelor și anume:

1. Publicarea seturilor de date deschise ale ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale în scopul facilitării accesului cetățenilor la date, participării lor active în procesul decizional;
2. Implementarea mecanismelor de acces și căutare a datelor publice;
3. Asigurarea accesului controlat la informație pentru entitățile ce dețin un temei și scop legal.

Deci, putem menționa că datele afișate pe https://date.gov.md sunt repartizate în date publice și date de acces autorizat și sunt structurate pe ministere și instituții.

Modulul „Date Publice”

Aici, jurnaliștii pot avea acces și vizualiza date despre persoane juridice (data înregistrării, adresa juridică, informații despre administratori, cote părți, date referitor la datorii față de bugetul public național, capitalul social, etc.)

• Permite jurnaliștilor navigarea prin datele care sunt declarate publice în baza legii;
• Oferă căutare prietenoasă;
• Exportul datelor în format PDF;
• Date despre companii;
• Date despre actele permisive eliberate agenților economici.

Modulul „Date cu Acces Autorizat”

Oferă posibilitatea de acces al jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, la anumite categorii de date cu caracter personal în virtutea prevederilor art.10 din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și art. 3 din Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date. Accesul în cadrul acestui modul este configurat doar celor care dețin un temei și scop legal pentru accesarea datelor.

• Destinat pentru schimbul de date cu participanții care nu au un Sistem Informațional;
• Accesul este asigurat urmare a conformării cu prevederile Legii nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date;
• Acces în timp real la date din diverse resurse informaționale, în conformitate cu mandatul legal;
• Interfață comodă și ușoară pentru acces, vizualizare și descărcare a datelor.

Avantajele utilizării:

1. Jurnaliștii pot lua decizii prompte, veridice, pe baza informațiilor disponibile pe portal;
2. Utilizarea datelor deschise de către jurnaliști poate revoluționa relatările mass media;
3. Dezvoltatorii din domeniul Tehnologiilor Informaționale pot folosi aceste date pentru a construi aplicații inovatoare, în beneficiul jurnaliștilor;
4. Folosirea informațiilor legate de datele deschise poate sprijini dezvoltarea domeniului mass-media, jurnaliștii vor putea astfel să ia decizii informate, bazate pe date concrete.

Jurnalismul bazat pe date deschise, folosit cu succes de mass-media, ar putea revoluționa relatările jurnaliștilor din Republica Moldova. Utilizarea portalului https://date.gov.md în munca de zi cu zi a jurnaliștilor poate schimba modul în care ei observă și monitorizează schimbările în societate și modul în care Guvernul răspunde diferitelor provocări.

PLATFORMA GUVERNAMENTALĂ DE INTEROPERABILITATE

Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate (MConnect) este soluția tehnologică dezvoltată de Guvernul Republicii Moldova pentru a asigura interoperabilitatea și schimbul de date între sisteme informaționale. MConnect facilitează schimbul de date dintre autorități pentru creșterea eficienței și calității de prestare a serviciilor publice.

Scop platformei este de a facilita și eficientiza schimbului de date și interoperabilitate în cadrul sectorului public, precum și între sectorul public și cel privat.

Platforma de interoperabilitate implementează schimbul de date în baza următoarelor principii fundamentale:

Gratuitatea Datelor – datele deținute de participanții publici sunt puse la dispoziție altor participanți publici în mod gratuit. Punerea la dispoziție a datelor deținute de participanții publici participanților privați este efectuată cu titlu oneros în cazurile prevăzute de legislație și în baza mecanismului stabilit de Guvern.

Astfel, în cazul acordării accesului la date pentru jurnaliști și instituțiile mass-media, schimbul de date se va realiza cu titlu oneros. Taxa pentru schimb de date este reglementată conform Hotărîrii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect)[2].

În altă ordine de idei, reținem că pentru a beneficia de acces la date cu titlu gratuit sunt necesare modificări la Legea presei nr. 243/1994, inițiate în scopul asigurării accesului gratuit la datele și informațiile oficiale pentru publicațiile periodice, agențiile de presă și furnizorii de servicii media.

Disponibilitatea Datelor – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt disponibile în egală măsură pentru orice alt participant la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștilor, în baza mandatului legal al acestuia, cu asigurarea cerințelor de interoperabilitate juridică, organizatorică, semantică și tehnică.

Legalitatea Schimbului de Date – datele deținute de participanții la schimbul de date sunt furnizate prin platforma de interoperabilitate unui alt participant în condițiile în care acesta invocă un scop și un temei legal pentru prelucrarea setului de date solicitat și respectă cerințele de securitate și confidențialitate ce decurg din regimul juridic al datelor vizate;

Autenticitatea Datelor – datele din sistemele informaționale ale participanților la schimbul de date, furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate, se prezumă a fi autentice, se consideră integre și veridice și stau la baza actelor juridice, iar furnizorii de date sunt obligați să asigure integritatea și veridicitatea acestora;

Responsabilitate Partajată – participanții la schimbul de date, inclusiv, jurnaliștii, sunt responsabili, în funcție de rolul său în procesul de schimb de date, pentru partea respectivă de proces.

Drept urmare, în cazul în care jurnaliștii și/sau instituțiile mass-media au acces la date cu caracter personal, prin intermediul Platformei de schimb de date, ei sunt responsabili direct pentru prelucrarea acestor date față de subiectul vizat în temeiul prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, este necesar de menționat că majoritatea jurnaliștilor și instituțiilor mass-media din Republica Moldova, nu dețin un Sistem Informațional capabil să consume date în mod automatizat prin intermediul Platformei de schimb de date (MConnect).

Astfel, potrivit pct. 45 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, consumatorii de date care nu dețin sisteme informaționale capabile să consume date în regim automatizat, pot accesa datele respective utilizând Modulul „Date cu Acces Autorizat” din cadrul Portalului Guvernamental de Date.

De fapt, I.P. Agenția de Guvernare Electronică a dezvoltat acest serviciu de acces la date în cadrul https://date.gov.md, care este o resursă informațională ce asigură interfața de expunere a datelor, destinată celor interesați de a accesa și utiliza datele colectate și produse de către entitățile publice, și care dețin un mandat legal în acest sens, însă nu au propriul sistem informațional.

Respectiv, la modul practic, pentru asigurarea accesului la date reprezentanților instituțiilor mass-media, aceștia trebuie să adreseze o cerere către I.P. Agenția de Guvernare Electronică, care este deținătorul Platformei (MConnect), să selecteze datele care se doresc a fi consumate din Catalogul Semantic (https://semantic.gov.md/ro/), să încheie un Contract privind schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu I.P. Agenția de Guvernare Electronică, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 6 alin. (3) al Legii nr. 142/2018 și pct. pct. 58, 60, 61 al Regulamentului privind modul de utilizare a platformei de interoperabilitate (MConnect), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 211/2019, adică cu perceperea unei taxe unice de configurare și a taxei lunare pentru schimbul de date.

Beneficiile utilizării:

• creșterea eficienței și eficacității metodelor de lucru prin care se oferă servicii jurnalistice;
• creșterea eficienței utilizării fondurilor destinate pentru obținerea datelor;
• asigurarea confortului jurnalistului;
• creșterea securității raporturilor juridice dintre sursele de date și jurnaliști;
• îmbunătățirea colaborării între instituțiile administrației publice și jurnaliști;
• elaborarea investigațiilor jurnalistice din birou;
• scutirea de achitări suplimentare pentru obținerea datelor și/sau pentru deplasare la instituțiile publice;
• accesarea datelor într-un mod securizat și privat, fără a anunța preventiv persoanele de interes jurnalistic că vor fi vizate într-o investigație;
• accesarea printr-un singur click a diferitor Registre Informaționale, pentru obținerea datelor din Registrul de stat al persoanelor, Registrul de stat al unităților de drept, Programul integrat de gestionare a dosarelor, Registrele de stat deținute de către Serviciul Fiscal de Stat, Registrul de stat al transporturilor, Registrul de stat al bunurilor imobile, etc.

Concluzionând cele expuse, menționăm că digitalizarea serviciilor jurnalistice reprezintă o formă de media care poate fi realizată în mare parte din birou și poate fi accesată de pe mobil, computer, laptop sau tablete în orice loc și oră. Oferă acces ușor la cele mai recente știri sau informații și beneficiul de a accesa povestea de oriunde de pe glob, fiind sigur de veridicitatea datelor expuse.

Spațiul public mediatic devine, prin expunere, utilizarea și imersiunea continuă a individului la media și la toate tehnologiile de informare și de comunicare, un „mediapolis” unde viața este trăită mai degrabă în media, decât cu media.[3]

---

[1] Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2022 referitoare la decalajul digital: diferențele sociale create de digitalizare. Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2022-0438_RO.pdf

[2] Secțiunea a 8-a, Particularitățile schimbului de date cu participanții privați, din Hotărârii Guvernului nr. 211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect).

Disponibil – https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=128349&lang=ro

[3] Media life, Mark Deuze, 2011.

Disponibil: file:///C:/Users/Igor%20Arama/Downloads/2011DeuzeinMCSonMediaLife.pdf