Archive for category: Uncategorized

În luna decembrie, cinci regiuni ale Republicii Moldova (Ștefan Vodă, Căușeni, Cimișlia, Cahul și Leova) au devenit spații vii de dialog, reflecție și implicare civică. Sub formatul interactiv „100 de moldoveni au zis”, sute de oameni au demonstrat că subiecte precum dezinformarea, coeziunea socială și participarea civică pot fi discutate deschis, pe înțelesul tuturor, într-un mod prietenos și captivant. În acest fel, am reușit să aducem vocea comunității, în prim-plan

În fiecare regiune, activitățile au pornit de la sondaje locale, la care au participat peste 500 de cetățeni în total. Răspunsurile lor despre știri false, încrederea în sursele de informare, transparența autorităților și implicarea civică au fost transformate într-un quiz comunitar, adaptat realităților locale. Astfel, opiniile oamenilor au devenit instrument de învățare, iar comunitățile s-au regăsit în propriile răspunsuri.

Ulterior, au fost organizate evenimente ce au adunat peste 300 de participanți tineri, adulți, vârstnici, reprezentanți ai ONG-urilor, instituțiilor publice, elevi, studenți, voluntari, părinți, chiar și autorități locale. Echipele au fost mixte, intergeneraționale, iar acest lucru a deschis un dialog autentic între perspective diferite, dar complementare.

În Cimișlia, o echipă a fost formată chiar din reprezentanți ai primăriei, iar în Cahul au participat centre de tineret, colegii, ONG-uri, consilii consultative și inițiative civice locale.

Reacțiile și emoțiile au fost pe măsură, iar nivelul de implicare a fost înalt în toate regiunile. De la dezbateri aprinse în echipe, reacții spontane din public la râsete, surprize și momente de reflecție profundă.

Un exemplu emoționant vine din Cahul, unde o tânără mamă, aflată la prima participare civică, a mărturisit la final că și-a schimbat complet percepția despre implicare: „Am crezut că părerea mea nu contează. Acum știu că vreau să mă implic.”

Ne bucurăm să avem rezultate care merg dincolo de evenimente. Activitățile au contribuit la creșterea nivelului de conștientizare privind dezinformarea; dezvoltarea gândirii critice; consolidarea coeziunii sociale; stimularea dorinței de implicare civică; crearea unor spații sigure de dialog, unde oamenii s-au simțit ascultați. În Căușeni, evenimentul a atras inclusiv atenția presei locale, amplificând mesajele și impactul în comunitate.

Diversitatea participanților, diferențele de vârstă și de familiaritate cu subiectele abordate, dar și gestionarea timpului într-un format atât de interactiv au fost provocări reale. Totuși, acestea au fost depășite prin facilitare flexibilă, muncă de echipă și implicarea voluntarilor locali, fapt pentru care le mulțumim partenerilor locali.

„100 de moldoveni au zis” a demonstrat că oamenii vor să discute, să înțeleagă și să participe, atunci când li se oferă cadrul potrivit. Comunitățile locale nu duc lipsă de opinii sau soluții, au nevoie doar de spații în care să fie auzite.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Democrația locală este forma de guvernare a localităților, prin intermediul Autorităților Publice Locale de diverse nivele. Rolul principal într-o democrație locală, ca și în cazul unei democrații centrale, îl au cetățenii. Aceștia își dau votul pentru conducerea localităților (primari și consilieri), dar acest lucru nu este suficient pentru ca o democrație locală să funcționeze bine și în interesul comunității. Pentru a beneficia pe deplin de posibilitățile pe care ni le oferă democrația locală, de a ne asigura un nivel calitativ al vieții, este necesar să ne implicăm activ mereu, luând parte la toate etapele de guvernare, nu doar în alegeri.

Pentru ca democrația locală să funcționeze în interesul cetățenilor aceștia trebuie să se implice, participând la dezbateri, audieri și întâlniri publice privitoare la problemele comunității, să-și exprime opinia, să propună soluții și să vină cu inițiative. De asemenea, este importantă și etapa monitorizării bugetelor, proceselor, deciziilor, a modului în care se implementează proiecte sau cum sunt respectate promisiunile făcute de către actualii aleși locali în perioada electorală.

O implicare activă a cetățenilor în procesele de guvernare locală responsabilizează autoritățile și crește eficiența activității instituțiilor statului și a transparenței acestora.

Autoritățile publice locale iau o serie de decizii care influențează direct viața de zi cu zi a cetățenilor. Acestea se referă la modul în care sunt gestionate resursele comunității și la calitatea serviciilor publice. Spre exemplu, primăria unei localități a decis alocarea unei anumite sume de bani din bugetul local pentru reparația drumurilor. Suma este însă insuficientă pentru reparația tuturor drumurilor, de aceea este necesară prioritizarea străzilor ce urmează a fi reparate. Cum se pot implica locuitorii pentru a contribui la realizarea mai eficientă a acestui proiect?

–        Monitorizarea bugetului local, pentru a cunoaște cum au fost distribuite alte mijloace financiare și dacă alocările corespund cu necesitățile reale ale localității;

–        Participarea la discuții publice privind proiectul de reparație a drumurilor pentru a stabili, alături de alți locuitori ai comunității și autoritățile locale, care drumuri sunt prioritare de a fi reparate. În cadrul discuțiilor publice, locuitorii pot propune, spre exemplu, eventuale modificări la buget, pentru a aloca mai multe resurse acestui proiect. De asemenea, locuitorii pot veni cu inițiativa de a mobiliza și alte resurse pentru o eventuală extindere a proiectului (apelarea la granturi, credite, obligațiuni municipale sau chiar colectări de fonduri de la populația care poate și dorește să contribuie).

–        Monitorizarea modului în care este realizat proiectul și a rezultatului final este la fel de importantă ca și implicarea la etapele precedente. Cetățenii pot sesiza eventuale nereguli în modul cum sunt reparate drumurile și cum sunt cheltuite resursele financiare. Implicarea activă a cetățenilor în toate activitățile autorităților publice locale le responsabilizează și le crește eficiența.

Acesta a fost doar un exemplu de cum putem să ne implicăm în procesul decizional la nivel local. În diverse localități, cetățenii au reușit să rezolve diverse probleme comunitare, prin implicare, cum ar fi: amenajarea spațiilor verzi, a terenurilor de joacă sau/și sportive; colectarea deșeurilor; modernizarea școlilor/grădinițelor etc.

Participarea constantă însă ne poate aduce o serie de beneficii pe termen lung: îmbunătățirea calității vieții, atât la nivel personal, de familie, cât și la nivel de comunitate; creșterea coeziunii sociale; responsabilizarea și transparentizarea instituțiilor publice; creșterea oportunităților economice, sociale și culturale pentru membrii comunităților.

O democrație locală puternică nu este doar un principiu abstract, ci fundamentul prosperității comunității. Atunci când cetățenii se implică activ, iar autoritățile locale acționează transparent și responsabil, se creează un cerc virtuos: încrederea crește, resursele sunt gestionate eficient, iar comunitatea se dezvoltă durabil. Astfel, prosperitatea nu vine din întâmplare, ci din participarea civică și din consolidarea democrației la nivel local.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Statele și națiunile din întreaga lume au nevoie elementul coeziunii sociale pentru a funcționa și a prospera. Este un element fundamental în creșterea, dezvoltarea și dăinuirea unei țări, dar este foarte dificil de a fi construit și este foarte fragil, îndeosebi într-o societate în tranziție și în contextul provocărilor geopolitice actuale. Coeziunea socială nu este doar un element al discursului public, menit să cucerească simpatii politice, dar este, sau ar trebuie să fie, parte a obiectivelor fundamentale de dezvoltare a unei țări, consemnată în documente publice și cu indicatori exacți de măsurare a rezultatelor. În același timp, coeziunea socială poate fi privită și ca un semn de maturitate și inteligență emoțională a unei societăți, la care putem și trebuie să participăm fiecare dintre noi, ca membri ai comunităților din care facem parte, dacă ne dorim un nivel elevat al calității vieții.

Coeziunea socială se bazează pe încredere, solidaritate, respectul pentru diversitate, implicare, incluziune, acceptare, egalitate și echitate. Îmbrățișarea acestor valori de către o comunitate și o societate în ansamblu înseamnă instituții transparente și funcționale, care prestează cetățenilor servicii în conformitate cu necesitățile acestora, adaptate la nevoi individuale și colective; implicarea activă a cetățenilor în procesele sociale și politice; mai multe oportunități de creștere economică.

Opusul coeziunii sociale este dezbinarea și fragmentarea socială, care poartă cu sine instabilitate, accentuarea inegalităților sociale, stagnarea dezvoltării unei comunități/țări sau chiar un declin economic.

Care sunt cauzele dezbinării sociale în comunitățile locale din Republica Moldova?

Divergențe etnice și lingvistice. Republica Moldova este o țară cu o diversitate etnică semnificativă. Populația țării este formată din grupuri etnice de români/moldoveni, ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi, evrei etc. Această diversitate etnică, lingvistică și culturală, deși ar trebui să fie un motiv de mândrie și o oportunitate bună de a fi valorificată în favoarea îmbogățirii culturii țării noastre, este adesea motiv de scindare.

Orientarea geopolitică. Disputele privind vectorul de dezvoltare a Republicii Moldova continuă să fie un motiv de scindare socială, cu atât mai mult cât este alimentat generos de către diverși actori politici.

Disparitățile economice și sociale. Diferențele de condiții de infrastructură și de oportunități (muncă, studii, recreere) între mediile rurale și cele urbane creează frustrări

Pierderea de capital uman. Migrația masivă din ultimele decenii a dus la pierderi uriașe de capital uman și a creat dezechilibre sociale.

Răspândirea fenomenului corupției. Răspândirea corupției scade încrederea populației în instituțiile statului, pe de o parte, și reduce încrederea reciprocă între cetățeni, pe de altă parte.

Cum putem reduce fragmentarea și spori coeziunea socială în comunitățile din Republica Moldova?

Coeziunea socială se învață, se crește și se educă, iar rezultatele depind atât de implicarea instituțiilor statului prin reforme și politici publice, a mass-media, prin setarea dialogului public, cât și de fiecare dintre noi, prin autocunoaștere autoeducare și participare activă la viața comunității.

Educația și formarea continuă au roluri cruciale în sporirea coeziunii sociale. Este esențială promovarea diversității drept o resursă și nu un motiv de disensiune.

Implicarea civică, mobilizarea și voluntariatul. Participarea activă la viața comunității este cea mai potrivită formă de schimbare a calității vieții.

Bugetarea participativă – un instrument foarte bun de sporire a coeziuni sociale întrucât stimulează implicarea civică, oferind resurse pentru realizarea proiectelor comunitare, sporind încrederea, solidaritatea și responsabilitatea colectivă.

Educația media la orice vârstă este o necesitate continuă, pentru sporirea rezilienței în fața manipulării informaționale, care adesea este folosită anume cu scopul de a dezbina societatea.

Lupta cu fenomenul corupției este, de asemenea, esențial în sporirea încrederii cetățenilor în instituțiile și autoritățile statului, precum și a încrederii reciproce.

Reducerea disparităților sociale este importantă pentru menținerea unei societăți unite și stabile, membrii căreia se simt tratați echitabil și devin solidari și implicați.

Republica Moldova se află în prezent într-un context favorabil de creștere și dezvoltare, însă adevărata schimbare care poate produce diferența pe termen lung se poate realiza prin implicarea fiecărui locuitor al țării, la firul ierbii, prin asumarea responsabilității, implicare, participare, solidaritate și respect. Efortul comun de îmbunătățire a calității vieții comunitare și sprijinul reciproc reprezintă fundamentul unei societăți consolidate, capabile să depășească provocările și să valorifice oportunitățile.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Cetățenii Republicii Moldova care locuiesc peste hotare au de asemenea posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot. Autoritățile organizează prin intermediul misiunilor diplomatice secții de vot în mai multe țări, unde există comunități de cetățeni ai Republicii Moldova. Anul acesta, spre exemplu, potrivit informațiilor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), pe 28 septembrie vor fi deschise 301 secții de vot în 41 de țări din întreaga lume. Cele mai multe secții de vot vor fi deschise în Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, România și SUA. Dacă locuiești peste hotare sau vei fi în afara țării în ziua alegerilor parlamentare, poți verifica AICI adresele unde vor fi deschise secții de vot în străinătate. 

Cum se iau deciziile privind deschiderea secțiilor de vot peste hotare?

Atunci când autoritățile iau decizia privind numărul și locațiile deschiderii secțiilor de votare peste hotarele Republicii Moldova, se iau în considerare anumiți factori:

• Informațiile pe care le are Ministerul de Externe al Republicii Moldova privind numărul de cetățeni moldoveni stabiliți într-o anumită țară/oraș;
• Numărul de cetățeni moldoveni dintr-o anumită țară/oraș care au participat la scrutinele electorale anterioare;
• Înregistrarea prealabilă a cetățenilor stabiliți în străinătate în care se indică localitatea în care ar prefera să voteze;
• Capacitatea logistică pe care o deține statul de a organiza secții de vot într-o anumită țară (de exemplu: personal, infrastructură tehnică) precum și nivelul de securitate  dintr-un anumit stat.

O altă modalitate de a vota la alegerile parlamentare pentru cei care nu locuiesc în Republica Moldova este votul prin corespondență. Este o noutate pentru alegerile din Republica Moldova și această modalitate de exprimare a votului se află încă în fază incipientă. Votul prin corespondență a fost testat la alegerile prezidențiale din anul trecut în câteva țări, iar la acest scrutin numărul țărilor în care va fi posibilă votarea prin corespondență a fost extins. Astfel, în 2025 locuitori din zece țări vor avea posibilitatea de a utiliza modalitatea de vot la distanță, este vorba despre: Islanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Japonia, Suedia, SUA, Australia, Coreea de Sud, Canada și Finlanda. 

Organizatorii alegerilor folosesc instrumentul de înregistrare prealabilă pentru votarea peste hotarele țării atât în secțiile de vot, deci, cu prezența fizică a alegătorilor, cât și pentru cei care vor să voteze prin corespondență. Totuși, în primul caz înregistrarea prealabilă este o opțiune voluntară, iar în cel de-al doilea caz este obligatorie. 

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor care vor merge la o anumită secție de vot este necesară pentru a ajuta Ministerul de Externe și Comisia Electorală Centrală de a identifica numărul de persoane stabilite într-o anumită zonă geografică, pentru a organiza secțiile vot astfel încât să ofere posbilitatea unui număr cât mai mare de cetățeni de a vota. Pentru a lua decizia de a deschide o secție de vot peste hotare, organizatorii trebuie să dețină informații că într-o anumită localitate sunt stabiliți permanent sau temporar cel puțin 500 de cetățeni cu drept de vot.  De obicei, înregistrarea prealabilă începe odată cu stabilirea datei alegerilor și are un termen limită – 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Pentru acest scrutin, termenul limită a fost 14 august 2025 și, potrivit datelor CEC, s-au înregistrat în prealabil circa 127 de mii de cetățeni. 

În același timp, în cazul votului prin corespondență înregistrarea prealabilă este obligatorie, deoarece organizatorii alegerilor vor trimite la domiciliile alegătorilor, care au solicitat să voteze prin această modalitate, plicul cu buletinul de vot. Odată ce a recepționat buletinul de vot, alegătorul poate să voteze și să reexpedieze buletinul completat către organul electoral din țara gazdă. Buletinul completat trebuie să ajungă la organul electoral până în ziua de vineri 26 septembrie, ora 18 (ora locală a țării gazdă).

Cum votez la secțiile de vot peste hotare?

Dacă te afli peste hotarele țării în ziua alegerilor poți să votezi la orice secție de vot din strainătate organizată de către autoritățile Republicii Moldova, indiferent de reședința pe care o ai. Verifică din timp AICI care este secția de vot cea mai apropiată de locul în care te afli. În ziua alegerilor, poți merge la adresa pe care ai ales-o de la ora 7 până la ora 21. Ia cu tine unul dintre următoarele acte de identitate pe care le deții:

• buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

• buletinul de identitate provizoriu al cetățeanului Republicii Moldova;

sau

• pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (chiar dacă este expirat).

Odată ajuns la secția de vot, prezintă membrilor secției de votare actul tău de identitate. Aceștia vor introduce datele din buletinul sau pașaportul tău în sistemul care gestionează procesul de vot. Ulterior, vei fi direcționat către un alt membru al secției de votare, care va introduce date din buletinul tău în listă lista electorală suplimentară și te va ruga să aplici două semnături: una, pentru că ai primit buletinul de vot, și alta, confirmarea unei declarații pe proprie răspundere că nu vei vota sau nu ai votat la o altă secție. Odată ce ai buletinul de vot în mâini, mergi către una dintre cabinele de vot, unde este ștampila, pe care să o aplici în dreptul numelui candidatului, pentru care dorești să votezi. În cabina de vot poate intra doar o singură persoană. Asigură-te că ștampila aplicată „votat” în buletinul tău de vot este vizibilă. E important să nu faci alte semne pe buletinul de vot și să nu aplici ștampila în dreptul mai multor candidați, deoarece în acest caz votul tău nu va fi considerat valabil, iar buletinul tău de vot va fi anulat. Este important să știi, de asemenea, că nu se permite fotografierea buletinului de vot. După ce ai făcut alegerea, împăturește buletinul de vot și introdu-l în una dintre urnele de vot, care se vor afla la ieșirea din cabinele de vot. 

Mai multe informații despre votul în străinătate poți găsi pe pagina web creată de Comisia Electorală Centrală: diaspora.cec.md.

Articolul a fost elaborat de Fundația Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare „LID Moldova”, în cadrul proiectului finanțat de Ministerul German de Externe, prin intermediul Infotrust Alliance Moldova.

Pe 28 septembrie 2025, fiecare cetățean al Republicii Moldova, care a împlinit vârsta de 18 ani, este așteptat la secțiile de votare, atât de pe teritoriul Republicii Moldova, cât și din afara țării, pentru a-și exercita dreptul la vot. În acest articol îți vom explica tot ce trebuie să știi despre cum să participi la vot, dacă locuiești în Republica Moldova sau dacă în ziua alegerilor te vei afla în țară. 

Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt organizate de Comisia Electorală Centrală (CEC), instituția de stat care este responsabilă de organizarea alegerilor în țara noastră. Pentru acest scrutin electoral, pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv, regiunea transnistreană, vor fi deschise circa 2000 de secții de vot. Deciderea de constituire a secțiilor de vot este luată de CEC în funcție de numărul de alegători dintr-un anumit teritoriu. Acest număr trebuie să fie de la 30 la 3000 de persoane, dar poate depăși numărul maxim de alegători cu cel mult 10%, dacă autoritățile locale găsesc acest lucru oportun și fac o solicitare la CEC în acest sens. 

Unde votez?

De regulă, cetățenii Republicii Moldova votează pe teritoriul țării în funcție de unde își au domiciliul. În localitățile mici, cu până la 3000 de alegători, vor fi deschise câte o singură secție de vot, în timp ce în orașele mari, numărul de secțiilor de vot va fi mai mare. Dacă nu ești sigur la care secție de vot ai fost repartizat, există o metodă de a verifica. Intră pe pagina verifica.cec.md, introdu codul personal IDNP și apasă butonul „caută”. Dacă ai introdus datele corect, imediat îți va apărea secția de vot unde ai fost atribuit/ă, instituția unde aceasta va fi amenajată (de exemplu: casă de cultură, liceu), adresa unde se află această secție de vot și chiar localizarea pe o mapă digitală. 

Dacă locuiești într-o altă localitate decât cea unde ai reședința sau te vei afla într-o altă localitate în ziua alegerilor, poți solicita să fii inclus într-o altă listă de alegători și, astfel, să poți vota la o altă secție de votare. Ce trebuie să faci? Ia-ți buletinul de identitate și mergi la primăria sau pretura din localitatea sau sectorul unde locuiești temporar și declară-ți locul de ședere. Astfel, vei fi inclus în lista electorală a unei secții de votare în vecinătatea locului tău actual de trai. Atenție! Există o dată limită pentru a-ți declara locul temporar de trai și anume: 3 septembrie 2025 (inclusiv). După ce ai depus această cerere, verifică la ce secție de vot ai fost atribuit/ă. Această declarație de ședere va fi valabilă doar pentru scrutinul electoral din 28 septembrie 2025. 

Cum votez?

Odată ce ai aflat secția de vot unde poți merge să votezi, ești pregătit să-ți exerciți dreptul la vot. În ziua alegerilor, duminică, 28 septembrie, secțiile de votare vor fi deschise de la ora 7 dimineața până la ora 21. În acest interval, poți merge la adresa unde se află secția ta de vot și să-ți exprimi alegerea ta politică. Ia cu tine buletinul de identitate și prezintă-l pentru început membrilor secției tale de votare, care vor introduce datele din buletinul tău în sistemul care gestionează procesul de vot. Ulterior, vei fi direcționat către un alt membru al secției de votare, care va verifica numele tău în listă, îți va înmâna buletinul de vot și te va ruga să semnezi, pentru a confirma faptul că ai primit buletinul de vot. Odată ce ai buletinul în mâini, refugiază-te în una dintre cabinele de vot, unde este ștampila, pe care să o aplici în dreptul numelui candidatului, pentru care dorești să votezi. În cabina de vot poate intra doar o singură persoană. Asigură-te că ștampila aplicată „votat” în buletinul tău de vot este vizibilă. E important să nu faci alte semne pe buletinul de vot și să nu aplici ștampila în dreptul mai multor candidați, deoarece în acest caz votul tău nu va fi considerat valabil, iar buletinul tău de vot va fi anulat. Este important să știi, de asemenea, că nu se permite fotografierea buletinului de vot. După ce ai făcut alegerea, împăturește buletinul de vot și introdu-l în una dintre urnele de vot, care se vor afla la ieșirea din cabinele de vot. 

Trebuie să știi că nu poți să votezi de două ori. Însă, dacă ai făcut o greșeală în buletinul de vot, ai dreptul să soliciți o singură dată un alt buletin de vot de la membrii secției de votare. Buletinul în care ai greșit, trebuie să-l restitui membrilor secției de votare și acesta va fi anulat. 

Ce fac, dacă nu mă pot deplasa la secția de votare?

Dacă din anumite motive de sănătate nu poți să te deplasezi la secția de votare, vei putea să votezi prin intermediul urnei mobile de vot. Adică, o echipă a secției de votare va veni la tine acasă și-ți va oferi posibilitatea să votezi. Membrii secției de votare care vor veni la tine acasă cu urna mobilă vor avea cu ei buletine de vot, lista electorală suplimentară, unde vor introduce numele tău și date din buletinul tău de identitate, și o mini cabină de vot, pentru a-ți asigura dreptul de a vota în secret. 

Este important să știi că pentru ca echipa cu urna mobilă să vină la tine în ziua alegerilor, este necesar să depui o solicitare scrisă la adresa biroului electoral al secției de votare, cu cel puțin o zi înainte de 28 septembrie. În cerere trebuie să menționezi motivul, de ce nu te poți deplasa la secția de votare, și adresa exactă unde locuiești.