Cât de bine cunoști despre sprijinul UE pentru Moldova? Participă la quizz și află acest lucru

Te-ai gândit vreodată cât de mult contribuie Uniunea Europeană la dezvoltarea Republicii Moldova? Programele și ajutoarele oferite de UE au un impact direct asupra vieții de zi cu zi a moldovenilor, iar acum poți descoperi mai multe despre acest subiect și despre importanța participării la referendum printr-un quizz interactiv și informativ.

Accesează quizul aici: lidmoldova.org/quiz

Prin diferite proiecte și inițiative, Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova în numeroase moduri, îmbunătățind viața fiecărui cetățean. De la infrastructură modernizată, la servicii sociale mai bune și oportunități de dezvoltare pentru tineri, impactul este vizibil peste tot.

De ce ar trebui să completezi acest quizz? Iată 3 motive clare:

  1. îți testezi cunoștințele despre UE și Moldova – chiar dacă ai auzit despre sprijinul european, acest quizz te va ajuta să afli detalii noi despre investițiile, programele și oportunitățile create de Uniunea Europeană pentru țara noastră;
  2. descoperi impactul ajutoarelor europene – fie că este vorba de infrastructură, educație, sănătate sau agricultură, sprijinul UE este peste tot. Quizzul îți va arăta cum aceste ajutoare îți influențează viața de zi cu zi;
  3. îți înțelegi rolul în parteneriatul cu UE – cunoașterea mai bună a relației dintre Moldova și Uniunea Europeană te poate ajuta să devii un cetățean mai informat și mai implicat în dezvoltarea țării.

Quizzul este o modalitate excelentă de a afla mai multe și despre referendum. Completarea acestuia nu durează mult, însă vei putea învăța lucruri utile și surprinzătoare.

Accesează quizzul acum: lidmoldova.org/quiz

Libertate sau haos? Cum arestarea lui Pavel Durov poate redefini viitorul internetului

Articol scris de: Nicolae Tibrigan, Expert Asociat LID Molova

Libertate sau haos? Cum arestarea lui Pavel Durov poate redefini viitorul internetuluiArestarea lui Pavel Durov pe aeroportul Le Bourget din Franța este mai mult decât un simplu eveniment senzațional; este un punct de răscruce în dezbaterea globală privind rolul și responsabilitatea platformelor digitale în era informațională.

Pe măsură ce rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie au devenit coloane vertebrale ale comunicării moderne, dilema între protejarea libertății individuale și asigurarea securității colective a devenit tot mai acută.

În doar câteva zile, Pavel Durov a devenit pentru unii un simbol al rezistenței digitale. Dar este în realitate așa? Pentru a răspunde la această întrebare, propun să facem o incursiune în trecutul plin de controverse al acestui personaj, punând accent pe viața și formarea sa.

Pavel Durov: controversele unui filolog care știe limbajul calculatoarelor

Pavel Durov este una dintre cele mai fascinante figuri ale tehnologiei contemporane, un om definit prin paradoxuri și controverse. Paradoxal, dar numele său, „Durov”, derivă de la cuvântul rusesc „duri”, ceea ce mai înseamnă și „prostie” sau „nebunie”, departe de a se încadra în aceste categorii. Dar, ca orice geniu, ar putea fi plasat undeva la mijloc.

Recunoscut pentru inteligența sa ascuțită, capacitatea de a organiza și a ridica businessuri tehnologice din nimic, precum și pentru abilitățile sale de negociere, Durov a fost etichetat drept un lider dur, dar eficient.

Cu toate acestea, dacă inteligența sa cognitivă este indiscutabilă, inteligența sa emoțională a ridicat de-a lungul timpului numeroase semne de întrebare. Despre Pavel Durov s-au scris cărți, iar în Rusia se plănuiește chiar se să toarne și un serial biografic.

Se naște în 1984, în Sankt Petersburg, pe atunci Leningrad, într-o familie de profesori universitari. Primii ani de școală i-a petrecut în Italia, unde tatăl său lucra, dar familia s-a întors în Rusia, unde Pavel a urmat cursurile unui gimnaziu pentru copii supradotați, afiliat Universității de Stat din Sankt Petersburg.

Deși s-a specializat în filologie și traduceri din limba engleză, pasiunea lui Durov a fost întotdeauna tehnologia. Povestea sa este presărată cu legende, cum ar fi incidentul din timpul gimnaziului când, supărat pe profesorul de informatică, a reușit să spargă rețeaua școlii și să afișeze imaginea acestuia pe toate calculatoarele, cu mesajul amenințător „Must die”. Această anecdotă ilustrează perfect dualitatea personalității lui Durov: un filolog cu o afinitate profundă pentru calculatoare și hacking.

Inspirația pentru prima sa mare realizare în domeniul tehnologiei a venit dintr-o sursă familiară multora: Facebook. Un prieten întors din Statele Unite i-a povestit despre noua rețea socială americană, iar Durov a văzut imediat potențialul unui astfel de concept în Rusia. Așa a luat naștere VKontakte, un „Facebook rusesc”, al cărui nume a fost inspirat de un jingle al unui radio din Moscova și înseamnă „În contact”.

Deși au existat acuzații că a copiat ideea de la Mark Zuckerberg, Durov a negat vehement acest lucru, susținând că, de fapt, unele dintre inovațiile sale au fost ulterior adoptate de Facebook. Sub conducerea sa, VKontakte a devenit rapid cea mai importantă rețea de socializare din Rusia și din fostele state sovietice, inclusiv Ucraina și Kazahstan.

În scurt timp, succesul său l-a transformat într-o figură proeminentă a internetului rusesc (Runet), dar nu fără controverse. Un incident notoriu a avut loc când Durov a fost acuzat că ar fi lovit un polițist cu mașina în Moscova, dar a scăpat fără consecințe penale. Altădată, a lansat avioane de hârtie cu ruble lipite pe ele de la fereastra biroului său, provocând un haos în stradă. Aceste gesturi extravagante au atras atenția presei și au consolidat imaginea sa de rebel.

Când gigantul rus Mail.ru a încercat să preia controlul VKontakte, Durov a răspuns publicând o fotografie cu degetul său mijlociu, blocând astfel negocierile. Însă, în fața presiunilor Kremlinului, Durov nu a putut să reziste. În 2014, și-a vândut toate acțiunile și a părăsit Rusia, invocând refuzul de a oferi FSB-ului (fostul KGB) informațiile personale ale utilizatorilor VKontakte.

După plecarea din Rusia, Durov și-a concentrat atenția pe un nou proiect, Telegram, o aplicație de mesagerie criptată care a devenit rapid un concurent serios pentru WhatsApp. De fapt, aplicația a fost mai mult un refugiu pentru cei care căutau să scape de cenzură și de supravegherea guvernamentală.

Însă, succesul platformei a atras și atenția celor care au văzut în această libertate neîngrădită o oportunitate de a desfășura activități ilegale fără teama de repercusiuni. De data aceasta, Durov nu a creat doar o simplă copie, ci a adus îmbunătățiri semnificative: spațiu în cloud pentru imagini și documente, criptomonedă integrată și o promisiune de securitate absolută a comunicațiilor.

Telegram a fost construit cu ajutorul fratelui său, Nikolai Durov, un geniu al matematicii și informaticii, care a conceput codul aplicației. Pavel Durov a subliniat în repetate rânduri că mesajele de pe Telegram nu pot fi citite de autorități, susținând că nici măcar el nu are acces la ele.

Această promisiune de securitate și confidențialitate a atras milioane de utilizatori din întreaga lume, inclusiv în timpul războiului din Ucraina, când Telegram a devenit una dintre principalele surse de informații de la fața locului, dar și un spațiu propice pentru răspândirea dezinformării și propagandei de război (Z-propaganda).

Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Durov a numit conflictul „război”, în contrast cu narativul oficial al Kremlinului, care îl denumea „operațiune militară specială”. El a descris războiul ca pe „o tragedie personală”, dezvăluind că are rădăcini ucrainene. Telegram a devenit un instrument esențial în răspândirea informațiilor despre conflict, atrăgând astfel și mai mulți utilizatori, inclusiv diverși propagandiști și corespondenți de război pro-Kremlin (Z-voenkorî)

Care este punctul principal al poveștii lui Durov? Că toți cei care sunt obișnuiți să folosească Telegram pentru conversații sensibile ar trebui să șteargă chiar acum acele discuții și să nu mai continue de acum încolo. Pentru că Durov a fost închis pentru a obține cheile.Și acesta are de gând să le dea.
Margarita Simonian, propagandistă pro-Kremlin

Chiar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski folosește frecvent Telegram pentru a-și distribui mesajele, oarecum ironic având în vedere că prima rețea socială a lui Durov, VKontakte, fusese blocată în Ucraina. Între timp, VKontakte se află sub controlul deplin autorităților rusești, iar utilizatorii din Rusia știu că orice comentariu critic la adresa Kremlinului poate ajunge direct la agenții zeloși de la FSB.

Totuși, în ciuda declarațiilor sale anti-Kremlin, Durov nu a reușit să scape de suspiciunile legate de posibilele sale legături cu autoritățile ruse. În 2014, autoritățile ruse au încercat să blocheze Telegram, dar fără succes. Protestele populare au împiedicat această măsură, iar Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din Rusia, a lăsat în aer decizia unui judecător de a bloca Telegram. Cu toate acestea, aplicația a continuat să fie utilizată de instituțiile de stat ruse, care și-au deschis canale oficiale pe această platformă.

În același timp, Fratele lui Durov este încă asociat cu Institutul de Matematică al Academiei Ruse de Științe, iar speculațiile despre o posibilă întâlnire între Pavel Durov și Vladimir Putin la Baku, Azerbaidjan, au alimentat și mai mult controversele. Deși întâlnirea nu a fost confirmată, aceste speculații nu au dispărut și realimentează diverse conspirații printre comentatorii ruși.

Arestarea sa recentă în Franța a ridicat noi întrebări. Pavel Durov a obținut cetățenia franceză după plecarea din Rusia, un proces învăluit în mister. Nu există informații clare despre cum și de ce a primit acest pașaport, mai ales având în vedere că nu are legături evidente cu Franța.

Motivele arestării sale sunt variate și complexe. Unul dintre ele este legat de utilizarea Telegram de către teroriști pentru a comunica și a transfera criptovalută fără a fi detectați. De asemenea, lipsa moderării conținutului pe Telegram a permis proliferarea unor activități ilegale, cum ar fi pedofilia și traficul de persoane, ceea ce a atras critici asupra platformei.

În fine, Pavel Durov rămâne o figură enigmatică, un om al contrastelor care provoacă admirație, dar și controverse în egală măsură. Viața sa, de la studentul filolog pasionat de hacking la liderul global în tehnologie, este o poveste fascinantă, dar și un exemplu al complexităților și provocărilor din lumea modernă a internetului.

Telegram – binecuvântarea sau blestemul lui Durov?

Telegram, cu criptarea sa puternică și politica sa de neintervenție, s-a dovedit a fi o unealtă indispensabilă pentru activiști, jurnaliști și disidenți politici. A devenit un instrument crucial în lupta împotriva regimurilor opresive, oferind o platformă sigură pentru exprimarea unor opinii care, altfel, ar fi putut fi suprimate. Această „neutralitate binevoitoare” a reușit să facă din Telegram un simbol al rezistenței digitale și un bastion al libertății de exprimare.

Cu toate acestea, această libertate a avut un cost. Absența aproape totală a moderării a transformat Telegram și într-un teren fertil pentru infracțiuni grave. Traficanți de droguri, rețele de crimă organizată și extremiști de diverse orientări au găsit în Telegram un refugiu în care pot opera fără teamă de repercusiuni. Această situație a condus la întrebări serioase despre responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă platformele de mesagerie și despre limitele libertății digitale.

Cazul lui Durov aduce în prim-plan o problemă mai largă: în ce măsură platformele digitale ar trebui să fie responsabile pentru conținutul găzduit pe ele? În mod tradițional, companiile de tehnologie s-au străduit să își păstreze un statut de „intermediari neutri”, refuzând să se implice în moderarea conținutului sau în reglementarea comportamentului utilizatorilor. Această poziție a fost adesea justificată prin necesitatea de a proteja libertatea de exprimare și de a preveni cenzura.

Însă, pe măsură ce internetul a devenit mai omniprezent, această abordare a început să pară din ce în ce mai insuficientă. Infracțiunile cibernetice, propaganda extremistă și dezinformarea au escaladat, iar lipsa de reglementare a permis acestor fenomene să se răspândească rapid. În acest context, refuzul lui Durov de a coopera cu autoritățile europene sau de a implementa măsuri de moderare pe Telegram este văzut de unii ca o abdicare de la responsabilitatea socială.

Arestarea lui Durov ridică întrebări fundamentale despre natura libertății în era digitală. Într-o lume interconectată, unde informația circulă liber și instantaneu, este nevoie de o regândire a conceptului de libertate. Libertatea absolută, neîngrădită de reguli sau responsabilități, poate duce la haos. Pe de altă parte, un control prea strict ar putea sufoca inovarea și ar putea duce la abuzuri de putere.

În această dilemă, este mult mai important să găsim un echilibru, decât să menajăm extremele prin biasuri cognitive personale. Desigur că guvernele trebuie să respecte libertatea de exprimare și confidențialitatea utilizatorilor, dar în același timp, trebuie să asigure protecția cetățenilor lor împotriva abuzurilor. Platformele de mesagerie, cum este Telegram, trebuie să accepte că, odată ce ating o masă critică de utilizatori, devin parte integrantă a societății și trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul pe care îl au.

Reflecții finale despre viitorul internetului

Totuși, aici se impune și o întrebare crucială: care sunt consecințele pentru viitorul internetului? Arestarea lui Durov ar putea fi un moment de cotitură pentru modul în care guvernele și societatea percep și încearcă să reglementeze internetul. Este clar că nu mai putem vorbi despre internet doar ca despre un spațiu al libertății absolute. Pe măsură ce rețelele sociale și platformele de mesagerie devin tot mai influente, presiunea asupra acestora de a modera conținutul și de a colabora cu autoritățile va crește.

Într-o lume unde internetul nu mai este doar un loc al ideilor libere, ci și un teren de joacă pentru forțe maligne, echilibrul dintre libertate și responsabilitate devine un punct-cheie. Pavel Durov, prin refuzul său de a modera Telegram, a adus această problemă în prim-plan. Arestarea sa nu este doar un eveniment izolat, ci un semn că lumea digitală intră într-o nouă eră, una în care libertatea va trebui să fie echilibrată cu responsabilitatea socială, iar platformele digitale vor trebui să-și redefinească rolul în societate.

Există, de asemenea, teorii ale conspirației conform cărora autoritățile franceze ar încerca să îl forțeze pe Durov să predea cheile decriptării mesajelor de pe Telegram. Interesant este că reacția Kremlinului la arestarea sa a fost negativă, cu proteste oficiale din partea diplomaților ruși la Paris, ajungând chiar să le ordone funcționarilor ștergerea conversațiilor din aplicație. Chiar și oponenții Kremlinului, inclusiv susținătorii lui Navalnîi, au condamnat arestarea, subliniind complexitatea situației.

În cele din urmă, Durov poate fi considerat atât un „erou al libertății digitale”, cât și o figură controversată, acuzată că oferă o platformă pentru activități ilegale. Arestarea sa în Franța nu face decât să adâncească misterul și să ridice noi întrebări despre rolul său real în peisajul global al tehnologiei și al geopoliticii.

Viitorul său rămâne incert, dar un lucru este sigur: Pavel Durov nu mai este un personaj care să fie ignorat. Va continua să fie în centrul atenției, fie că se află în Rusia, Franța sau în orice alt colț al lumii, la fel ca Julian Assange sau Edward Snowden (ambii acuzați de colaborare cu Rusia). Cât despre Telegram, rămâne de văzut dacă platforma va mai continua să joace un rol crucial în comunicarea globală, fie că este folosită de activiști, jurnaliști, politicieni sau chiar de cei care vor să rămână ascunși.


Autor: Nicolae Țîbrigan, Expert Asociat LID Moldova

Cercetător la Academia Română și fondator al grupului de investigatori online Digital Forensic Team (www.digiforteam.ro ) ca proiect independent. Este cunoscut pentru expertiza sa în combaterea dezinformării și propagandei digitale, securitate europeană și trans-atlantică, naționalism și radicalism digital. De asemenea, a contribuit la diverse publicații și susține training-uri pe securitatea informațională, media & digital literacy, tehnici și instrumente de fact-checking, combaterea propagandei și influenței maligne ruse în mediul digital.

Sursa : https://www.presshub.ro/libertate-sau-haos-cum-arestarea-lui-pavel-durov-poate-redefini-viitorul-internetului-343228/

Gândirea critică, instrument de minimizare a impactului știrilor false

text de Dan Nicu

Informațiile și concluziile expuse în acest material aparțin în exclusivitate autorului, opinie personală.

Libertatea presei este unul dintre principiile care stau la baza tuturor democrațiilor contemporane. De aceea, ea este prevăzută în constituțiile și cadrul normativ al tuturor țărilor democratice. Însă în era generalizării schimburilor de informații în mediul online și al proliferării rețelelor de socializare care produc schimbări substanțiale în activitatea instituțiilor de media, actori statali sau non-statali rău-intenționați dobândesc tot mai multe instrumente pentru punerea la punct a unor operațiuni de influențare în masă a opiniei publice în direcția dorită de aceștia, cu potențiale intenții de a destabiliza state și chiar regiuni întregi. Instrumentul specific de organizare și alterare a mesajelor și narațiunilor prin care se realizează aceste operațiuni, propaganda, nu este unul nou și a fost descris în detalii pe parcursul secolului XX, fiindu-i dedicate multe studii și cercetări. Însă mecanismul prin care mesajele propagandistice tipic dezinformatoare[1] ajung să fie diseminate într-o perioadă scurtă de timp către părți largi ale publicului, să fie crezute și să ajungă parte din viziunea grupurilor-țintă asupra lumii s-a schimbat în prezent. Este vorba despre știrile false, un subiect al cărui actualitate este în continuă creștere, mai ales în regiunea Europei Centrale și de Est după etapele de agresiune rusă împotriva Ucrainei din 2014 și 2022. În cele ce urmează, vom examina pe scurt fenomenul știrilor false și vom oferi o perspectivă asupra căilor de a minimiza efectul acestora.

Știrile false și efectul camerei de rezonanță comunicațională

Folosirea procedeului bending the truth (distorsionarea, manipularea adevărului) pentru câștig politic nu este o practică nouă. Istoria utilizării sale merge înapoi în timp în antichitate, asemănările sale cu propaganda contemporană neputând fi neglijate. Împăratul roman Octavian a folosit o campanie eficientă de dezinformare pentru a-și asigura victoria asupra lui Marcus Antonius în ultimul război al Republicii Romane. El și-a schimbat numele în „Augustus”, asigurându-și un „rebranding” al său ca moștenitor al lui Caius Iulius Caesar și deținător al grației divine, o practică care a fost continuată de toți ceilalți împărați romani.

Un material tipic de știri false răspândește în mod deliberat dezinformarea și poate servi pe post de „pixel” într-o imagine generalizată a propagandei (tipic maligne) ca instrument de destabilizare. Apare de obicei în spațiul cibernetic, folosind instrumente pentru a crea bloguri/site-uri (WordPress) și rețele sociale (Facebook, Twitter). Asemănările cu propaganda distorsionează adevărul, adesea pentru dezechilibrarea emoțională a grupului-țintă și manipularea opiniilor și, în cele din urmă, acțiunile în direcția dorită. Răspândirea știrilor false este o practică care imită cadrul de știri și creează un conținut care este, de regulă, spectaculos, cu scopul de a atrage vizualizări și de a stârni comentarii. Se folosesc titluri care conțin exagerări și detalii senzaționale, sursele fiind fie lipsite de credibilitate, fie inexistente. Sunt urmărite două obiective care pot exista independent unul de celălalt: câștig financiar și răspândirea de informații false. Chiar dacă știrile false sunt create exclusiv cu scopul de a câștiga bani atrăgând utilizatori pe domenii virtuale, ele oricum răspândesc informații false și, prin urmare, dezinformează în masă.

Apariția știrilor false în accepțiunea lor din ziua de astăzi a fost posibilă doar odată cu revoluția din mass-media socială în jurul anului 2007. Apariția rețelelor sociale (Facebook, Twitter și altele) a permis oamenilor să facă schimb de informații într-un ritm care până atunci era de neimaginat, în timp ce platforme precum WordPress au permis oricui să creeze cu ușurință un site dinamic și viabil. Astfel, costul de publicare a articolelor, pe WordPress sau alte platforme gratuite similare, și partajarea lor pe rețelele sociale a scăzut la aproape zero, iar posibilitatea de a câștiga bani din postarea de publicitate, distribuirea și atragerea utilizatorilor pentru a ridica numărul accesărilor („Clickbait”) a devenit tentantă.

Indiferent dacă știrile false sunt difuzate cu scopul de a câștiga bani sau de a disemina informații false, ambele reușesc să creeze fracturi în realitatea socială și să genereze „reziduuri informaționale” care, deși nu pot convinge, generează un zgomot de fond care împiedică circulația liberă a informațiilor veridice. Prin urmare, fluxul de informații aglomerat devine un câmp minat încărcat cu „bombe informaționale” în care scade continuu credibilitatea mass-mediei consacrate și bine-intenționate, care acționează conform regulilor jurnalistice standard și codului deontologic, obținând informații din mai multe surse și verificându-le.

Nu există încă foarte multe lucrări științifice care să descrie fenomenul știrilor false. Acest lucru se datorează faptului că fenomenul în forma lui contemporană este relativ nou, deoarece știrile false sunt legate de dezvoltarea rețelelor sociale. Mai ales după alegerile prezidențiale americane din 2012, Facebook a introdus noi instrumente pentru a-și ajuta utilizatorii să citească și să împărtășească știri într-un mod simplu și rapid, sperând că oamenii vor dobândi o perspectivă obiectivă asupra realității din jur. În mod ironic, inovațiile tehnologice ale Facebook și bunele intenții ale strategilor companiei au stimulat dezvoltarea știrilor false, cu un vârf de diseminare a știrilor false în jurul campaniei pentru alegerile prezidențiale americane din 2016. Ca atare, fenomenul a început să fie analizat în lucrări publicate în reviste științifice până la începutul anului 2017. Printre aceștia, „Scientific American” a publicat un articol științific în februarie 2017, intitulat „How to Stamp Out Fake News”. Autorul, David Pogue, oferă o perspectivă mai largă asupra acestui fenomen, prin câteva idei principale.[2]

„Papa Francisc șochează lumea, îl sprijină pe Donald Trump”, „Agent FBI suspectat a fi implicat în publicarea e-mailurilor lui Hillary Clinton găsit mort, aparent s-a sinucis”, sunt doar câteva dintre titlurile știrilor false care au apărut în timpul campaniei electorale prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Aceste titluri nu au apărut în publicații de prestigiu, care controlează surse, și au fost cel mai probabil scrise de tineri din Macedonia. Știrile false au servit drept momeală pentru utilizatorii naivi pentru a-i atrage pe site-urile de știri false, unde adolescenții câștigau bani prin vânzarea de publicitate online. Comparând primele 20 de știri false și primele 20 de știri adevărate, cele false au obținut mult mai multe opinii și, prin urmare, este posibil ca aceste știri false să fi afectat rezultatul alegerilor. Amintim că 44 % din populația matură a SUA citește știri pe Facebook, locul preferat al știrilor false.

Autorul pune o întrebare simplă: „Nu putem pur și simplu să le cerem celor de pe Facebook și Twitter să blocheze știrile false?” Și răspunsul pe care îl dă se bazează pe aspectul filosofic al întrebării. Cei responsabili de Facebook cred că identificarea adevărului este un proces mult mai complex și mai complicat decât se credea de obicei. Mulți utilizatori ar denunța știrile adevărate ca fiind false doar pentru că nu sunt de acord cu ele și invers, alți utilizatori ar considera că o știre falsă este adevărul, deoarece s-ar potrivi într-o teorie a conspirației în care acești oameni cred sau, pur și simplu, cred că mesajul știrii este adevărat.[3]

David Pogue consideră că problema este mai gravă: „Pe rețelele de socializare, decideți singuri pe cine urmăriți, ale cui postări citiți. Pe Facebook aceștia sunt prietenii tăi, pe Twitter – oamenii pe care alegi să îi urmărești. În ambele cazuri, urmăriți oameni cu opinii precum cele pe care le aveți deja. Cu alte cuvinte, nu alegeți ce vreți să citiți, ci alegeți doar ce perspectivă a lucrurilor să vedeți. Construiți o „echo chamber”  în jurul vostru, iar realitatea se distorsionează. Considerăm că știrile false sunt strâns legate de fenomenul menționat anterior – camera de rezonanță comunicațională. Credem că acestea au creat contextul potrivit pentru știrile false să dezvolte forța necesară pentru a pătrunde în mediul online și pentru a-l corupe, din punctul de vedere al transmiterii informațiilor.”

Efectul camerei de rezonanță comunicațională „echo chamber”, care este de obicei numită „bulă” (ca în grupul de persoane cu care o persoană comunică de obicei pe social media) a fost studiat temeinic timp de cinci ani, începând cu 2012, de către un grup de cercetători de la IMT School for Advanced Studies din orașul Lucca, Italia. Acești oameni de știință au ajuns la câteva concluzii care nu numai că arată cum are loc efectul camerei de rezonanță, ci explică și apariția unui context adecvat pentru ca fenomenul știrilor false să se dezvolte și să preia spațiul cibernetic:

  1. Mediul cibernetic a contribuit la crearea unui efect de „cameră de rezonanță”, în care dezinformarea prosperă și se perpetuează.
  2. Cercetarea a ajutat la descoperirea faptului ca utilizatorii retelelor sociale îmbrățișează informații false atâta timp cât le întăresc convingerile preexistente. Confruntându-se cu probleme globale complexe, reprezentanții tuturor categoriilor educaționale aleg să creadă explicații compacte, dar false, care identifică în mod clar și tangibil elementul vinovat pentru apariția problemei.
  3. Din păcate, încercările de a dezvălui credințele false par adesea doar să le întărească, iar oprirea răspândirii dezinformării este o problemă fără soluții simple.[4]

În concluzie, efectul camerei de rezonanță a condus la instalarea unui comportament consumerist în rândul utilizatorilor rețelelor sociale, ceea ce implică selectarea produselor informaționale în funcție de propriile predilecție și convingeri, elementul de veridicitate (primordial în cazul știrilor) devenind inutil. Această schimbare a preferințelor consumatorilor a făcut loc dezvoltării rapide a fenomenului știrilor false.

Aspecte legale ale contracarării știrilor false în Republica Moldova

      În premieră, în legislația Republicii Moldova sunt definite știrile false, chiar dacă indirect. Cu toate că procesul se află abia la început, în legislație a fost introdus deja conceptul de acțiuni de manipulare a informațiilor, iar scrierea și răspândirea știrilor false este una din aceste acțiuni.

       În legea privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării este prevăzută următoarea definiție, apropiată conceptual și semantic de știrile false (fake news):

acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine – eforturi intenționate și coordonate ale entităților străine, cum ar fi guverne, agenții ale acestora sau actori nonstatali, de a manipula sau influența opinia publică, informațiile sau narațiunile într-o altă țară în scopul atingerii propriilor lor obiective strategice, politice sau ideologice și care sunt de natură să cauzeze prejudicii securității și intereselor naționale definite prin acte normative (art.4).[5]

În același timp, proiectul Strategiei securității naționale aflat în proces de adoptare prevede, la punctul 19.1, următoarea amenințare la adresa securității Republicii Moldova: „Operațiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în domeniile politic, economic, energetic, social, informațional, cibernetic etc., cu scopul subminării ordinii constituționale, deraierii cursului european al țării și/sau dezintegrării statului.”.[6] Observăm că această definiție include sintagma „operațiune de tip hibrid în domeniul informațional”, iar componentele acesteia sunt, printre altele, știrile false, folosite ca instrument de dezinformare în masă prin replicare și diseminare pe rețelele de socializare online. Evident că nu doar actorul statal nominalizat în pasajul citat este capabil de operațiuni de influențare malignă prin intermediul știrilor false, însă în cazul Republicii Moldova autoritățile se concentrează pe sursa inspiratoare și motivatoare a respectivelor acțiuni de destabilizare prin folosirea mediului informațional cea mai apropiată de noi, care ne vizează în mod direct și care ne-a transformat țara, în ultimii ani, într-o țintă a războiului ei hibrid în care destabilizarea informațională este doar unul dintre procedee.

Este de așteptat ca procesul de conceptualizare legală a combaterii fenomenului știrilor false să avanseze, eventual cu includerea în cadrul normativ inclusiv a unor sancțiuni pentru propagarea activă și țintită a știrilor false cu scop de dezinformare în masă. O asemenea evoluție ar fi de natură să contribuie la consolidarea securității naționale și a siguranței cetățeanului în fața

Gândirea critică și utilitatea ei pentru combaterea știrilor false

Cunoscutul ONG educațional Politeia (România) oferă următoarea definiție conceptului de gândire critică”: „Gândirea critică este gândirea clară, rațională și liberă. Aceasta nu se bazează pe acumularea de informație, ci pe dezvoltarea capacității de a procesa informația. Sub umbrela gândirii critice intră următoarele capacități:

  • de a identifica, înțelege și realiza conexiuni logice între idei și argumente proprii,
  • de a detecta greșeli de raționament în argumente și prezentări,
  • de a rezolva probleme cu grad sporit de dificultate,
  • de a înțelege relevanța și importanța unor idei,
  • de a identifica contextul și implicațiile unui argument sau ale unei idei,
  • de a identifica, construi și înțelege justificările din spatele unor opinii, argumente sau credințe
  • de a construi argumente și idei noi pe baza celor acumulate până la momentul actual
  • de a distinge între fapte, opinii și judecăți de valoare.”[7]

Definiția oferită de către Fundația pentru Gândire Critică (SUA) este asemănătoare cu precedenta, însă mai sintetică și cuprinzătoare. Astfel, gândirea critică este „procesul disciplinat din punct de vedere intelectual de conceptualizare, aplicare, analizare, sintetizare și/sau evaluare activă și abilă a informației colectate sau generate prin observare, experimentare, reflecție, gândire sau comunicare ca ghid către credință și acțiune. În forma ei exemplară, se bazează pe valori intelectuale universale (…): claritate, acuratețe, precizie, consistență, relevanță, dovezi solide, bună motivație, profunzime, larghețe și echitate.”[8]

            Prin urmare, gândirea critică este un procedeu care presupune ca receptorul știrii potențial false (a oricărei știri, de fapt) să își pună sieși întrebarea dacă i se pare credibil conținutul ei, în funcție de elemente specifice ale mesajului. Aspectele sensibile care trebuie avute în vedere sunt: prezența dovezilor factologice, nu doar a afirmațiilor, prezența unor opinii avizate din partea specialiștilor în domeniu – de regulă ar trebui să exise și minim o a doua opinie luată vizavi de subiectul expus, limbaj și formulări echilibrate, ton relativ neutru, fără persistența unor judecăți de valoare neargumentate. Dacă receptorul știrii, adică persoana care o citește, are îndoieli, în urma acestui proces preliminar de analiză, în legătură cu veridicitatea știrii, trebuie să procedeze la deconstruirea mesajului acesteia și analizarea sub aspectul corespunderii cu realitatea a elementelor de bază ale mesajului. Procesul de investigare prin care se realizează verificarea se numește factchecking (verificarea faptelor) și se află printre domeniile de activitate a multor organizații non-guvernamentale, dar este, de asemenea, parte din efortul instituțiilor unor entități statale și supra-statale precum, de exemplu, Uniunea Europeană, de a-și construi comunicarea strategică pe direcția contracarării știrilor false. Astfel, Serviciul European de Acțiune Externă (instituția care exercită funcțiile unui minister de afaceri externe al UE) a înființat grupul operativ East Stratcom – o echipă de experți în comunicare, jurnalism, științe sociale și studii ruse care monitorizează comunicarea autorităților și presei din Rusia pentru a detecta, expune și contracara știrile false care compun narațiunile de dezinformare promovate de Kremlin pentru destabilizarea statelor-țintă, printre care se numără și Republica Moldova.[9] East Stratcom elaborează periodic buletine și materiale analitice care pot fi accesate gratuit în diferite limbi și care contribuie semnificativ la sporirea rezilienței cetățenilor statelor europene în fața războiului hibrid al Federației Ruse împotriva lumii occidentale în care dezinformarea militarizată este un instrument semnificativ.

            Din păcate, după cum am mai menționat în acest material, oprirea răspândirii dezinformării, care are ca vehicul principal știrile false, este o problemă fără soluții simple. Ea nu poate fi abordată decât incremental, treptat, prin promovarea aplicării metodelor și procedeelor gândirii critice la consumul de informații procesate în mediul online (dar și offline, din presa tradițională, care adesea își formează conținutul informativ tot din surse din spațiul cibernetic). Generalizarea utilizării gândirii critice în analiza materialelor de presă nu se poate realiza decât prin campanii de alfabetizare media (media literacy) la diferite nivele, dar în principal în sistemele de educație formală și informală. De aceea, este esențială comunicarea și cooperarea strânsă între instituțiile publice (Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Audiovizualului și altele) și organizațiile non-guvernamentale cu activități în domeniul media literacy. Doar o populație educată și conștientă va fi în stare să se apere la nivel individual de efectul malign al știrilor false, minimizând efectul acestora la nivel societal.


[1] Aceste mesaje conțin unele părți veridice, altele false și multe interpretări tendențioase făcute să pară convingătoare prin diferite procedee de rupere a firului logic – confundarea cauzelor cu efectele și invers, crearea de corelații false cărora li se atribuie semnificații inexistente, etc.

[2] David Pogue. How to Stamp Out Fake News. In: Scientific American. Feb/2017, Vol. 316, Issue 2, p24.

[3] Ibidem.

[4] Quattrociocchi, Walter. Inside the Echo Chamber. In: Scientific American. Apr 2017, Vol. 316 Issue 4, p 60-63.

[5] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138661&lang=ro

[6] https://presedinte.md/app/webroot/uploaded/Proiect%20SSN_2023.pdf

[7] https://politeia.ro/gandirea-critica/

[8] https://www.criticalthinking.org/pages/defining-critical-thinking/766

[9] https://euvsdisinfo.eu/ro/about-ro/

Reflecții asupra #BEFREE FEST 2023 – O Celebrare a Libertății și Responsabilității Artistice

Stimată comunitate a Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”,

Suntem încântați să împărtășim momentele deosebite și realizările festivalului recent încheiat, #BEFREE FEST 2023 – Festivalul Internațional al Artelor Contemporane. Desfășurat la Teatrul Fără Nume din Chișinău în perioada 3-9 noiembrie, această ediție a marcat un moment semnificativ în eforturile noastre de a promova libertatea și responsabilitatea artistică, în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann.

BEFREE FEST nu este doar un festival, este un proiect de reflecție asupra libertății prin artă, cuprinzând producții de teatru, dans, muzică și film. Festivalul aspiră să susțină creativitatea în toate formele sale, depășind granițele și devenind un adevărat Festival Internațional al Artelor Contemporane. Înrădăcinat în ideea de eliberare atât pentru artiști, cât și pentru public, #BEFREE FEST își propune să servească drept centru de conexiune pentru culturi diverse, stiluri, viziuni, forme de artă, personalități și personaje.

Sub tema generală „Prin Noi Înșine”, această a 5-a ediție a festivalului a prezentat mesaje la fel de consistente, idei ingenioase și spectacole variate. Programul atent curatoriat a inclus producții captivante precum “CEI DOI” de Ianoș Petrașcu, “PATTERN” de Daniel Chirilă și “MAHAMAYA” de Ivan Vyrypaev.

Acest amalgam unic de teatru, dans, muzică și film oferit de festival a adus noi oportunități mediului cultural din Chișinău de a interacționa cu producții internaționale centrate pe ideile de Libertate și Responsabilitate. A fi liber, așa cum s-a subliniat în această ediție, înseamnă a fi responsabil pentru propria persoană, viață și situație economică și socială.

BEFREE FEST a reprezentat o platformă pentru explorarea unor noi viziuni artistice și forme de expresie scenică. Cu accentul pus pe abordarea unor subiecte dificile și influențarea peisajului cultural al țării, festivalul a avut ca scop introducerea de noi tendințe, imagini și formule artistice. Obiectivele cooperante de aducere în discuție a subiectelor incomode și influențare a vieții culturale au fost îndeplinite printr-o serie de evenimente pe parcursul unei săptămâni, fiecare zi având câte una sau două reprezentații și stimulând interacțiunea dintre artiști, spectatori și participanții la festival.

Audiența diversă a festivalului, care a cuprins toate generațiile, culturile, nivelurile sociale și domeniile profesionale, a demonstrat o deschidere sporită către documentare, spectacole de teatru fizic și discuții privind chestiuni sensibile ale societății. Studenți, persoane în vârstă, localnici, turiști și persoane din mediul rural au contribuit la o țesătură bogată de perspective prezente la #BEFREE FEST.

În încheiere, adresăm sincere mulțumiri tuturor celor care au susținut și au participat la festival, contribuind ca acesta să devină o experiență cu adevărat memorabilă. Împreună, continuăm să depunem eforturi pentru o lume care apreciază complexitatea și observă frumosul nu doar în lucrurile ordinare, ci și în lucrurile neordinare.

Mulțumim Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Clusterului EUNIC Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Ambasadei Austriei la Chișinău, Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova, Ambasadei Republicii Slovace în Chișinau, OWH Studio, TVR Moldova, Companiei Teleradio Moldova, Jurnal FM, JurnalTV.md, Agora.md, Ea.md, diez, Youth.md. pentru parteneriatul valoros în realizarea #BEFREE FEST.

Vă mulțumim că faceți parte din călătoria #BEFREE FEST.

Cu considerație,

Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare “LID Moldova”

Champions of Change, Ediția 2023

Champions of Change, Ediția 2023

Concursul Champions of Change, Ediția 2023 este o inițiativă și o competiție dedicată celebrării și recunoașterii persoanelor excepționale din Republica Moldova, care au atins rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public sau au stabilit noi standarde în diverse domenii de activitate pe parcursul anului 2022, inclusiv persoane care au sprijinit refugiații ucraineni în cadrul societății civile, instituțiilor publice și jurnalism. Acest eveniment reprezintă un apel la transformare eficace și construirea unei comunități de schimbare în Moldova.

În concurs poate participa orice persoană cu cetățenia Republicii Moldova, majoră, care se înregistrează prin completarea și transmiterea formularului de participare. De asemenea, puteți nominaliza o altă persoană prin completarea formularului, cu mențiunea clară că este o nominalizare în favoarea unei terțe persoane. Etapa de înregistrare se desfășoară în intervalul 19 octombrie 2023 – 19 noiembrie  2023.

De asemenea, puteți nominaliza o altă persoană prin completarea formularului, cu mențiunea clară că este o nominalizare în favoarea unei terțe persoane. Fiecare participant nominalizat de altcineva, va fi contactat pentru confirmarea participării în concurs.

În prima etapă de jurizare se vor desemna 7 câștigători dintre toți cei înscriși în concurs conform următoarelor criterii:

# inițiativele sau proiectele candidatului au impact și continuitate în societate;
# creează, promovează standarde și așteptări ridicate în domeniul lor de activitate;
# integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
# este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
# persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

Toți campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz “Champion of Change” cu numele său inscripționat pe ea, iar cele mai bune inițiative vor fi premiate (sub formă de grant în valoare de 1000 de euro) din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru a sprijini vizibilitatea și promovarea inițiativelor campionilor.

Te încurajăm să urmărești pagina de Facebook a LID Moldova și pagina web a Fundației pentru mai multe detalii.

# etapa de înscriere: 19 octombrie – 19 noiembrie 2023

# etapa de jurizare: 19 noiembrie – 30 noiembrie 2023

# afișarea rezultatelor: decembrie 2023

# GALA de premiere: decembrie  2023

Regulament 2023!

Analiza Interacțiunii dintre Securitate și Drepturile Omului: Perspective din cadrul Școlii de Vară Anuale, Ediția a 3-a din İzmir

În perioada 17 septembrie – 21 septembrie 2023, în cadrul Școlii de Vară Anuale, Ediția a 3-a, în İzmir, Turcia, Președintele Fundației Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare ”LID Moldova”, Igor Ciurea, s-a alăturat colectivului internațional de experți, cercetători și apărători ai drepturilor omului pentru a explora conexiunea complexă dintre securitate și drepturile omului într-o lume în continuă schimbare.

Evenimentul, organizat de Academia Drepturilor Omului în colaborare cu Fundația Friedrich Naumann, și-a propus să abordeze provocările actuale generate de intersectarea securității cu drepturile omului, oferind o platformă pentru aprofundarea înțelegerii și pentru a promova colaborarea între participanți. Programul a inclus o varietate de activități, precum conferințe, ateliere interactive și paneluri de dezbateri.

În cadrul sesiunilor au fost discutate subiecte cruciale precum:

  • Studiile de Securitate la Intersecția cu Drepturile Omului;
  • Perspectivele Drepturilor Omului cu privire la Operațiunile de Securitate Interne;
  • Rolul UNHCR în Protejarea Drepturilor Omului și a Autonomiei Statului.

Unul dintre momentele de referință ale școlii de vară a fost participarea unor formatori și experți de renume din diverse domenii. Nume notabile au inclus pe Michaela Lissowsky de la FNF Human Rights Hub din Geneva, Beate Apelt de la FNF Türkiye, Elif Menderes de la FNF Türkiye & HRA, Olgun Akbulut de la Facultatea de Drept a Universității Kadir Has și Rick Lawson de la Facultatea de Drept Leiden. Acești experți au împărtășit idei și expertiză, îmbogățind discuțiile cu perspective consolidate. 

Programul a inclus, de asemenea, ateliere de lucru în grup, încurajând participarea activă și rezolvarea colaborativă a problemelor. Participanții au avut ocazia să examineze modul în care țările europene și cele non-europene, organizațiile internaționale și naționale și media abordează interfața dintre securitate și drepturile omului. Aceste discuții au facilitat o înțelegere mai comprehensivă a peisajului global și a diferitelor provocări și soluții pe care diverse regiuni și entități le aduc în dezbatere. 

Președintele Igor Ciurea, reprezentând Fundația LID Moldova, a avut un rol pivotal în contribuția la aceste discuții. Prezența sa și implicarea activă au subliniat angajamentul Moldovei și al societății civile de a aborda probleme globale complexe și de a promova principiile drepturilor omului și ale securității. 

Școala de Vară Anuală a Academiei Drepturilor Omului continuă să fie un far de speranță, facilitând dialog și colaborare între indivizi și organizații dedicate promovării atât a securității, cât și a drepturilor omului în peisajul global în continuă schimbare.

Anunț Privind Includerea Fundației LID Moldova în Lista Beneficiarilor Desemnării Procentuale

Dragi susținători,

Fundația Laboratorul de Inițiative pentru dezvoltare ”LID Moldova” informează că a fost aleasă de către Agenția Servicii Publice în Lista Beneficiarilor Desemnării Procentuale 2 %, pentru anul următor 2024, conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1286 din 30.11.2016, în temeiul pct. 10. Astfel, acest lucru reprezintă o recunoaștere a eforturilor noastre continue de a aduce schimbări pozitive în comunitatea noastră. Totodată, suntem onorați să fim recunoscuți pentru transparența și eficiența gestionării resurselor noastre, dar și pentru impactul pe care îl avem în comunitatea noastră și societatea în ansamblu.

Vă invităm să vă alăturați nouă în continuarea eforturilor noastre. Prin intermediul programului de Desemnare Procentuală, puteți contribui la dezvoltarea comunității noastre donând 2% din impozitul pe venitul dumneavoastră către Fundația LID Moldova. Această donație este esențială pentru proiectele noastre, ne ajută să sprijinim inițiativele sociale, educaționale și culturale și să avem un impact semnificativ asupra vieților oamenilor din Moldova.

Contribuția dumneavoastră poate face o diferență reală și poate contribui la realizarea visului nostru comun de a construi o Moldova mai bună pentru toți. Haideți să lucrăm împreună pentru a crea un viitor mai luminos și mai prosper pentru comunitatea noastră.

Pentru a afla mai multe despre modul în care puteți face această donație sau pentru a obține informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați la adresa de email: comunicare.lidmoldova@gmail.com  sau numărul de telefon: +373 68 39 55 12.

Vă mulțumim pentru susținerea dumneavoastră continuă și pentru contribuția dumneavoastră la cauza noastră comună.

Cu recunoștință,

Echipa Fundației LID Moldova

LID Moldova recrutează voluntari

Descoperă bucuria voluntariatului cu LID Moldova! 

Ești în căutarea unei modalități de a-ți petrece timpul într-o manieră constructivă, alături de oameni inspirați și cu inițiativă? Dacă răspunsul tău este “Da!”, atunci LID Moldova este locul potrivit pentru tine. 

La LID Moldova, credem în puterea comunității și în schimbările pozitive pe care le putem aduce împreună. Suntem o organizație dedicată dezvoltării personale și profesionale a tinerilor, și suntem în căutare de voluntari pasionați care să ne susțină în această misiune nobilă.

Ce poți să aștepți de la experiența ta de voluntariat cu noi?

1. Dezvoltare personală: Vei avea oportunitatea de a-ți dezvolta abilitățile de comunicare, liderat și colaborare, câștigând încredere în propriile aptitudini și contribuind la creșterea ta personală. Vei avea ocazia să înveți despre democrație, economie, servicii publice, modernizare și transformare electronică. Orizonturile noastre nu se opresc aici, iar implicarea ta își va oferi rolul de actor pe scena transformărilor ce au loc în țara noastră.

2. Impact în comunitate: Prin implicarea ta activă în proiectele noastre, vei contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea comunității locale, aducând schimbări semnificative acolo unde contează cel mai mult.

3. Prietenii noi și conexiuni: Vei întâlni oameni cu viziuni similare, iar voluntariatul poate duce la formarea unor prietenii puternice și conexiuni care să dureze o viață întreagă. 

4. Oportunități de învățare continuă: Vei avea acces la resurse și programe de formare care te vor ajuta să-ți dezvolți aptitudinile și să-ți crești cunoștințele. Indiferent de abilitățile și interesele tale, există un loc special pentru tine în familia noastră de voluntari. Poți să te implici în proiecte diverse, să organizezi evenimente, să susții tinerii în dezvoltarea lor sau să contribui la proiectele noastre sociale. 

Dacă ți-am stârnit interesul și simți că suntem potriviți, te încurajăm să iei următoarea etapă:

– Completează formularul nostru de înscriere la acest link: https://forms.gle/o3wtAMVM64HoS2nG7.

– Expediază-ne CV-ul la adresa de e-mail: comunicare.lidmoldova@gmail.com cu subiectul Recrutare voluntari LID Moldova.

Termenul limită pentru completarea formularului este 30 septembrie 2023.

Pentru întrebări adiționale ne puteți contacta la numărul de telefon: +373 76 77 15 25.

Așteptăm cu nerăbdare să te alături echipei noastre și să facem lucruri minunate împreună!

LID Moldova își consolidează competențele în domeniul scrierii proiectelor

În perioada 12-15 septembrie 2023, Fundația LIDMoldova a participat la seminarul de instruire pentru scrierea proiectelor cu accent pe eficiență în dezvoltare, elaborat de către Platforma Națională din Moldova, Forumul Societății Civile a Parteneriatului Estic, având drept scop dezvoltarea abilităților de elaborare și implementare a proiectelor de succes.

În cadrul seminarului participanții au acumulat cunoștințe semnificative și abilități practice, pregătindu-se pentru o implicare mai activă în dezvoltarea comunității lor. Au fost abordate următoarele aspecte:

  • Structura și elementele cheie ale unui proiect: Seminarul a început cu o prezentare a conceptului de proiect, inclusiv structura sa fundamentală. Participanții au învățat despre componentele esențiale ale unui proiect de succes, cum ar fi identificarea și descrierea problemelor, scopurile și obiectivele clare și metodologia de implementare.
  • Recomandări pentru scrierea unui proiect de succes: În prima zi a instruirii, au fost oferite recomandări esențiale pentru întocmirea unui proiect de succes. Participanții au învățat să identifice și să prioritizeze problemele în cadrul proiectelor, să formuleze corect scopurile și obiectivele acestora și să elaboreze un plan de activități și un buget eficient.
  • Detalii despre implementare și monitorizare: A doua zi a instruirii s-a concentrat pe elemente suplimentare ale proiectelor, cum ar fi elaborarea metodologiei de implementare, planificarea activităților și monitorizarea și evaluarea proiectului. Aceste cunoștințe vor ajuta participanții să-și gestioneze proiectele cu succes de la început până la final.
  • Durabilitate și buget: Instruirea s-a încheiat cu discuții despre asigurarea durabilității proiectului și elaborarea bugetului. Aceste aspecte sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a resurselor și pentru asigurarea continuității proiectelor pe termen lung.

Seminarul a oferit, de asemenea, sesiuni de întrebări și răspunsuri pentru a răspunde la nelămuriri și pentru a consolida înțelegerea participanților.

Astfel, Fundația LIDMoldova și-a consolidat competențele în domeniul scrierii proiectelor și este dispusă în continuare să aplice în practică noile cunoștințe și abilități în proiectele de dezvoltare comunitară. 

Summitul Europei de Est III: Conturarea Viitorului Uniunii Europene într-o Lume în Schimbare

Summitul Europei de Est III, desfășurat la Praga pe 8 și 9 septembrie 2023, organizat de Fundația
Friedrich Naumann
, a adunat un grup divers de experți și lideri de gândire pentru a discuta viitorul
Uniunii Europene și rolul său în constelația în evoluție a puterilor globale. Acest summit, marcat de
discuții informative și o agendă orientată spre viitor, a abordat mai multe subiecte critice de relevanță
contemporană.


Reconstrucția Post-Război a Ucrainei și Rolul UE
Una dintre dezbaterile pivotale din cadrul Summitului Europei de Est III s-a concentrat asupra
reconstrucției Ucrainei după ani de conflict și asupra rolului Uniunii Europene în facilitarea
reconstrucției acesteia. Participanții au explorat strategii și inițiative menite să reconstituie stabilitatea,
să promoveze creșterea economică și să consolideze instituțiile democratice din Ucraina. Summitul a
subliniat angajamentul UE de a sprijini parcursul Ucrainei către un viitor prosper și democratic.


Viitorul UE în Timpul Alegerilor, Derapajelor Democratice și Extinderii
În mijlocul peisajelor politice în evoluție, Summitul Europei de Est III a examinat provocările cu care
se confruntă Uniunea Europeană, în special în perioadele de alegeri și în contextul preocupărilor
legate de derapajele democratice în anumite state membre. Experții și delegații, printre care și Igor
Ciurea, președintele Fundației laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare LID Moldova, s-au angajat
în dezbateri intense despre rolul în evoluție al UE și importanța menținerii valorilor democratice în
cadrul Uniunii. De asemenea, s-a discutat despre extinderea și posibila includere a unor noi state
membre ca elemente cruciale pentru viitorul UE.


Poziția Europei în Context Global: Rusia, China și SUA
În contextul peisajului internațional în schimbare rapidă, summitul a analizat rolul Europei în lume,
inclusiv relațiile sale cu marile puteri globale precum Rusia, China și Statele Unite. Dezbaterile au
evidențiat necesitatea ca Europa să se afirme diplomatic, economic și politic pe scena globală, în timp
ce navighează în relațiile complexe cu aceste puteri cheie.


Structura Summitului și Participanții
Summitul Europei de Est III a fost structurat pentru a maximiza implicarea și colaborarea dintre
participanți. A început cu o sesiune online la 31 august 2023, în cadrul căreia participanții au fost
împărțiți în trei grupuri pentru a facilita consecvența discuțiilor. Astfel participanții au avut ocazia să
facă schimb de idei și viziuni, pregătind terenul pentru evenimentul principal de la Praga.
Summitul fizic de la Praga, desfășurat pe 8 și 9 septembrie, a fost onorat de prezența unor experți
distinși din diferite domenii. De menționat că discuțiile din cadrul summitului au cuprins alegerile
cruciale din 2023 din Slovacia, Estonia și Polonia, care au avut implicații semnificative pentru direcția
viitoare a acestor națiuni și a Uniunii Europene în ansamblu.
Participanții cheie proveneau din organizații precum Institutul pentru Educație Economică, Asociația
Afacerilor Internaționale și VoxUkraine. Diversitatea experiențelor și expertizei lor au oferit o

perspectivă holistică asupra provocărilor și oportunităților cu care se confruntă Europa de Est și
Uniunea Europeană.
Summitul Europei de Est III, cu dezbaterile și abordarea sa orientată spre viitor, a oferit o platformă
pentru a aborda problemele din regiune și pentru a contura o cale către o Uniune Europeană mai
puternică și mai unită într-un peisaj global în schimbare constantă, fiind elaborat documentul de
poziție. Pe măsură ce Europa navighează în dinamica geopolitică complexă și își propune să-și
întărească poziția pe scena mondială, astfel de adunări, precum acest summit, sunt instrumentale în
modelarea viitorului său.