Elena Rațoi

Campania #BodyPositivity a fost lansată în premieră în R. Moldova

#LIDFLASH | Elena Rațoi | În această săptămână a fost lansată în premieră în Republica Moldova campania #BodyPositivity. Ce își propune ea? Simplu: să transforme viziunea despre frumusețe.

Publicitatea influențează modul în care percepem lumea, deși noi nu suntem conștienți de asta. Billboardurile, jurnalele de modă, spoturile publicitare ne prezintă în mare parte aceleași personaje: femei tinere, până în 25 de ani, foarte slabe. Dacă vorbim de fotografiile în care apar modelele, atunci nici persoanele reale nu seamănă în tocmai cu cele din imagini, din motiv că pozele sunt retușate, pe când majoritatea femeilor reale își pun drept scop să arate „ca acelea din reviste”. Faptul că reclamele promovează persoane care corespund unor standarde nereale de frumusețe crează multe frustrări în societate: oamenii încep să tindă să semene cu modelele, deși acest fapt este practic imposibil. În rezultat avem multe probleme de ordin psihologic sau fiziologic, cum ar fi depresiile și anorexia. Ceea ce își propune campania este să demonstreze că frumusețea este și trebuie să fie diversă.

Nu există două persoane absolut identice, respectiv, nu pot exista standarde care să îți dicteze cum trebuie să arăți. Iar oamenii reali trebuie să se identifice cu cei din publicitate, în rezultat aceasta va părea mai credibilă.
Campania își propune să promoveze în publicitate femei cu diverse constituții corporale, de diferite vârste, etnii, culoare a pielii, cu sau fără dizabilități.

Pentru că e mai interesant să fim diferiți.

macedonia-de-nord-si-albania-si-ue

Franţa vrea un mecanism mai selectiv de extindere a UE şi ţine în aşteptare Macedonia de Nord şi Albania

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Consiliul de miniştri al Uniunii Europene nu a găsit marţi consensul necesar privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, ca urmare a opoziţiei generale a Franţei şi a împotrivirii particulare a unui grup de state membre condus de Olanda faţă de Albania.
Începerea negocierilor este astfel blocată în ciuda progreselor semnificative făcute de cele două ţări din Balcanii de Vest şi al interesului geopolitic al UE de a da un semnal favorabil în regiune, care ar contribui la diminuarea influenţei crescânde a Rusiei, Chinei şi Turciei. Este de aşteptat ca nici Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni, în care se reunesc şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre, să nu găsească soluţii la impasul înregistrat în negocierile miniştrilor de externe, dat fiind că preşedintele Consiliului, Donald Tusk va reitera acelaşi document propus marţi şefilor diplomaţiilor europene de către preşedinţia finlandeză a Consiliului.

Dacă atitudinea reticentă a Olandei este generată – cel puţin declarativ – de temerile privind corupţia şi crima organizată din Albania, ceea ce ar da undă verde negocierilor cu Macedonia de Nord, opoziţia Franţei este una generală şi are ca ţintă însuşi mecanismul de extindere al UE, aspect care vizează astfel şi statele din Vecinătatea Estică, inclusiv Republica Moldova.
Franţa nu doreşte începerea negocierilor până când mecanismul de extindere nu este reformat din temelii după învestirea noii Comisii Europene. Potrivit unor surse din diplomaţia franceză, Parisul doreşte ca în negocierile de aderare componenta tehnică să scadă în detrimentul celei politice, iar capitolele de negociere să poată fi redeschise în orice moment, dacă este cazul. Mai puţin concret, Franţa doreşte şi o reconsiderare a instrumentelor prin care UE să susţină ajungerea la convergenţă a statelor nou aderate cu mai vechile state membre ale Uniunii.

Practic, pentru statele aspirante la aderarea la UE, atât din Balcani, cât şi din Europa de Est, procesul de candidatură şi de negociere va deveni unul mult mai dificil dacă reforma mecanismului de extindere va urma liniile directoare propuse de Franţa. Procesul de integrare va putea fi blocat doar prin invocarea unor motive politice de către statele membre ale UE, dincolo de progresele tehnice înregistrate de statele candidate, şi va deveni reversibil, dată fiind posibilitatea redeschiderii dosarelor de negociere deja închise. Voinţa politică a marilor puteri din UE, precum Germania şi Franţa, în general defavorabilă extinderii UE în prezent, va deveni astfel mult mai pregnantă în procesul de integrare europeană, în detrimentul abordării preponderent tehnice de până acum.

Elena Rațoi

Reciclarea, colectarea selectivă și protecția mediului – o prioritate a societății noastre

#LIDFLASH | Elena Rațoi| Conform unei știri date de CNN săptămâna aceasta, compania gigant Unilever și-a luat angajamentul să reducă la jumătate, până în 2025, ambalajele produse din plastic nou, nereciclat.

Dacă acest obiectiv va fi atins, până în 2025 producția de plastic nou (nereutilizat) produs de Unilever va scădea până la 350,000 tone anual, în comparație cu 700,000 tone produse în 2018. Adică, dacă cineva dorește să cumpere un șampon marca Unilever, va trebui doar să ia ambalajul de plastic gol de la același produs și să-l umple. ​

Aceasta este o măsură vitală, luând în considerație nivelul de poluare cu plastic cu care ne confruntăm în prezent. Pentru a se descompune, plasticul are nevoie de la 400 până la 600 de ani. Se estimează că, dacă nivelul de poluare cu plastic rămâne același, în 30 de ani oceanele vor conține mai mult plastic decât pește după greutate. Poluarea cu plastic este toxică pentru oameni și duce la încălzirea globală.

Acțiunea întreprinsă de Unilever este mai degrabă o necesitate vitală, decât un act ce merită aplauze. Desigur că o persoană poate contribui în mod individual la scăderea cantității de plastic. Fiecare din noi putem arunca deșeurile de plastic în tomberoanele special amenajate ori putem procura mai puțin. Dar niciodată un individ nu va putea renunța la el în totalitate, atâta timp cât ăsta e produsul de bază al consumerismului! Cele mai multe produse sunt ambalate în plastic și doar compania producătoare poate face ceva în acest sens.

Oare trebuie să așteptăm discursurile Gretei Thunberg ca să acționăm?

Niciun cuvânt despre R. Moldova în discursul lui Josep Borrell, candidat pentru postul de “ministru de externe” al UE

#LIDFLASH | Liviu Mihail Iancu | Niciun cuvânt despre Republica Moldova nu a fost rostit luni în discursul introductiv pe care spaniolul Josep Borrell, candidat pentru postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate în viitoarea Comisie von der Leyen, l-a susţinut în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) din Parlamentul European, în scopul validării sale. Borrell, care a subliniat în cuvântarea sa că „Uniunea Europeană trebuie să înveţe limbajul puterii” prin aplicarea combinată a mijloacelor diplomatice, financiare, culturale şi de securitate de care dispune într-o „lume care s-a schimbat în râu”, a menţionat ca priorităţi implicarea în reformarea Balcanilor de Vest, sprijinirea democraţiei şi integrităţii Ucrainei, gestionarea provocărilor din vecinătatea sudică a UE, crearea unei strategii pentru Africa, lucrul în relaţiile politice cu Asia, creşterea cooperării cu America Latină şi redefinirea relaţiilor transatlantice.

În acelaşi discurs, Borrell a amintit o singură dată despre Federaţia Rusă, tangenţial, ca ţară care cheltuie mult mai puţin decât statele membre ale UE la un loc în privinţa apărării şi securităţii. Este evident astfel că pentru viitorul şef al diplomaţiei europene, vecinătatea estică, cu excepţia crizei de neignorat din Ucraina, reprezintă un dosar cu o relevanţă mai redusă decât alte priorităţi pe care le-a stabilit. O asemenea viziune asupra ierarhizării obiectivelor de politică externă ale UE, întrucâtva de aşteptat de la un spaniol, prezintă totuşi şi o componentă semnificativă legată de vecintătea estică a Uniunii.

În răspunsurile acordate eurodeputaţilor estonian Urmas Paet şi polonez Witold Halicki în secţiunea de dezbateri, Borrell a arătat că UE trebuie să ţină cont de faptul că Rusia, deşi produce ameninţări la graniţa estică a Uniunii, este în acelaşi timp un partener comercial şi energetic important şi că relaţiile Bruxelles-Moscova nu pot fi văzute doar din perspectiva sancţiunilor, ci a unei strategii mai largi, politice şi diplomatice, acceptate de toate statele membre UE. Pe de altă parte, Borrell a ţinut să sublinieze că „cea mai bună cale pentru a gestiona provocarea venită dinspre Est este de a crea un inel de state democratice şi prospere la graniţa estică” a Uniunii, acţiune pentru care Bruxelles-ul trebuie să fie conştient că este necesar să investească resurse financiare, diplomatice şi politice semnificative.
Niciunul dintre cei doi eurodeputaţi români membrii ai AFET, Traian Băsescu (PMP) şi Claudiu Manda (PSD), nu i-au adresat întrebări lui Josep Borrell.

Victor Guzun

Unul dintre elementele noi și care demostrează normalitate în aceste alegeri locale din R. Moldova

#LIDFLASH | Victor Guzun | Unul dintre elementele noi și care demostrează normalitate în aceste alegeri locale din Moldova este faptul că pentru prima dată, mai multe partide și-au declarat deschis susținerea pentru un candidat unic la funcția de primar, fără a condiționa sau impune doctrinele politice venite de la oficiile centrale ale partidelor respective.

Pentru că înțeleg că susțin un candidat care a demonstrat prin acțiunile sale că îi interesează în primul rând localitatea respectivă, condiții și o viață mai bună pentru rezidenții lor.

Pentru că asta trebuie să facă un primar. Idea este simplă: faceți voi politica voastră mare și importantă în capitală dar noi alegem un primar bun și dedicat pentru localitatea unde noi trăim. Este de fapt o normă în statele europene, bine înțeleasă și acceptată de către liderii de partide.

Succese, Valentina Casian (Strășeni) și Rodica Russu (Telița, Anenii Noi)!

Elena Rațoi

Despre accidentul rutier de la Buiucani

#LIDFLASH | Elena Rațoi | Tragicul accident de la Buiucani, care a avut loc pe 30 septembrie și care a implicat un troleibuz și o mașină de model Porsche, a stârnit un val de reacții în special printre internauți. Au fost criticate mai multe aspecte care au dus la provocarea acestei tragedii. Însă critici a primit și un aspect care nu a avut nicio legătură de facto cu motivul producerii accidentului- genul persoanei care conducea autovehicului. Unele persoane susțineau că femeile primesc mașini în dar, că ele sunt protejate de bărbații lor când fac gafe atunci când conduc și că ele neapărat au nevoie de mai multă școală/practică pentru a fi capabile să conducă fără a pune viața altor persoane în pericol.
Asemenea declarații pot fi considerate drept sexiste și discriminatorii. Nu există statistici oficiale prin care să fie demonstrat faptul că un anumit gen conduce mai prost sau mai puțin prost. Abilitățile de a conduce un automobil nu țin de anumite caracteristici fiziologice. Iar promovarea unor asemenea mesaje în spațiul public duc la perpetuarea unor stereotipuri existente în societate.
Mai mult, persoanele, indiferent de gen, pot să-și procure automobile pe banii proprii, la fel și să le primească cadou de la altcineva.